Календар

Жовтень 2020
Пн Вт Ср Чт Пт Сб Нд
« Вер    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Ukrainian for beginners

Asigurarea legislativă a dezvoltării minorităţii ucrainene în ROMÂNIA

th (1)În perioada postbelică în ROMÂNIA prin lege au fost stabilite drepturile minorităţilor etnice, care locuiesc pe teritoriul ei. În particular, în legea fundamentală – Constituţia ROMÂNIEI din anul 2003 se menţionează că „Romania este Patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă, naţionalitate, provenienţa etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă partiinică, starea materială sau provenienţa socială”. De asemenea, în Constituţia României se vorbeşte despre aceea că „statul recunoaşte şi garantează persoanelor, care fac parte din categoria minorităţilor naţionale, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea originalităţii etnice, culturale, limbii şi religiei. Măsurile de protecţie, aplicate de către stat întru păstrarea, dezvoltarea şi auto-exprimarea minorităţilor, trebuie să corespundă principiilor egalităţii şi nedescriminării referitor la alţi cetăţeni romîni”. Читати далі: Asigurarea legislativă a dezvoltării minorităţii ucrainene în ROMÂNIA

Scridb filter

Cea de-a X-a ediţie a Congresului mondial al ucrainenilor a avut loc în perioada 20-22 august la Universitatea naţională „Politehnica din Lvov”.

C4ED0570-E157-4849-9BCF-B9C248A7E8BA_mw1024_n_sCongresul s-a desfăşurat sub sloganul „Contra spem spero” (Fără speranţă sper). Aceste cuvinte ale Lesei Ukrainka reflectă speranţa celor 20 de milioane de ucraineni din diasporă la un viitor mai bun pentru statul ucrainean.
La Congresul mondial al ucrainenilor au participat delegaţiile organizaţiilor componente ale CMU, care astăzi activează în 33 de ţări din lume, şi reprezentanţii organizaţiilor din 14 ţări, cu care CMU ţine legătura, de asmenea, comunitatea ucraineană din Ucraina şi diasporă.
Cea de-a X-a ediţie a Congresului mondial al ucrainenilor a fost consacrată împlinirii a 80 de ani de la Foametea-genocidul din anii 1932-33 şi memoriei jertfelor acesteia. De aceea, la 20 august, după încheierea Primei sesiuni plenare, lângă monumentul lui Taras Şevcenko a avut loc ceremonia comemorării jertfelor Foametei. După aceasta în teatrul academic naţional de operă şi balet din Lvov „Solomia Kruşelniţka” a avut loc deschiderea solemnă a Congresului mondial al ucrainenilor. Читати далі: Cea de-a X-a ediţie a Congresului mondial al ucrainenilor a avut loc în perioada 20-22 august la Universitatea naţională „Politehnica din Lvov”.

Scridb filter

PETRU RAŢA VISEAZĂ SĂ-ŞI COMPLETEZE COLECŢIA CU O MONETĂ JUBILIARĂ ÎN CINSTEA INDEPENDENŢEI UCRAINEI

Termenul de „numismatic” a început să fie folosit în secolele medievale ca denumire a disciplinei auxiliare a istoriei care studiază monedele şi medaliile vechi. Ştiţi voi oare, dragi cititori, că şi în raionul Noua Suliţă locuiesc oameni, care se ocupă cu numismatica? Printre ei – Petru Raţa, preşedintele organizaţiei raionale a ostaşilor-afgani.
Potrivit spuselor lui Petru Evseevici, primele exponate ale viitoarei sale colecţii au ajuns întâmplător în mâinile dumnealui, când era copil:
– Atunci eu încă nu umblam la şcoală, – povesteşte – domnul Raţa. – În timp dărâmării casei bunicului rudele noastre au găsit ruble ţariste. Atunci eu repede le-am luat şi le-am ascuns, păstrându-le mulţi ani, dar neştiind căci vreodată aceasta va deveni hobby-ul meu. Читати далі: PETRU RAŢA VISEAZĂ SĂ-ŞI COMPLETEZE COLECŢIA CU O MONETĂ JUBILIARĂ ÎN CINSTEA INDEPENDENŢEI UCRAINEI

Scridb filter

Mihail MARANDIUC s-a întors din Italia cu titlul – de 11 ori campion mondial la compoziţiile de şah

Cea de-a 54-a ediţie a congresului la compoziţiile de şah a avut loc la sfârşitul lunii august în oraşul italian Iezi. La el au participat 187 de delegaţi din 34 de ţări ale lumii. În componenţa delegaţiei ucrainene a fost inclus şi copământeanul nostru, maestrul emerit al sportului Mihail Marandiuc – locuitorul oraşului Nouă Suliţa. În cadrul congresului a avut loc ceremonia decernării premianţilor Campionatului ordinar mondial la compoziţiile de şah. Ceremonia a fost dirijată de către preşedintele Federaţiei internaţionale la compoziţiile de şah Garry Fougiakees. Două medalii de aur au revenit lui Mihail Marandiuc, care a mai obţinut un titlu – de 11 ori campion mondial.
Ne bucurăm pentru copământeanul nostru, care începând cu anul 1998 deţine rolul de lider mondial la compoziţiile de şah.
(Cor. nostru)

Scridb filter

DRAGOSTEA DE CÂNTEC LE-A ÎNTRUNIT ÎN GRUPUL „ŢĂRĂNCUŢA”

„Şezătorile muzicale” ale colectivului folcloric „Ţărăncuţa” din satul Marşinţi au început să fie organizate tot mai des, devenind de multe un preludiu al evenimentelor „de gală” din localitate sau chiar din raion. Se petrec într-o atmosferă deschisă între membrele grupului folcloric şi a celor care sunt dornici să audieze piesele pierdute demult din rutina muzicală. Читати далі: DRAGOSTEA DE CÂNTEC LE-A ÎNTRUNIT ÎN GRUPUL „ŢĂRĂNCUŢA”

Scridb filter

La orizontul întâlnirii cerului cu pământul am aflat o altă lume…

Dotat cu un început tocmai din secolul al XIII-lea „dealul Ana” sau cum i se spune în limba ucraineană „Anina gora” şi astăzi poartă faima localităţii Vaşkivţi din regiunea Cernăuţi. Pentru legenda-i cunoscută, dar şi pentru sfinţenia, ce o răspândeşte în împrejurimi, an de an, aici, se adună mulţime de oameni din toate părţile Ucrainei. Din susul dealului se deschide panorama localităţii Vaşkivţi, dar şi a întregii coline a Ceremuşului de la Vijniţa la intrarea de sud până la scurgerea în Prut la nord şi muntele Ţeţino la est. Frumosul nume pe care-l poartă se datorează legendei moştenite de la străbuni, ce astăzi o găsim înscrisă în rândul altor istorisiri din crestomaţia legendelor bucovinene. Читати далі: La orizontul întâlnirii cerului cu pământul am aflat o altă lume…

Scridb filter

Joe Biden contra romanizarii limbii moldovenilor?

Viceprezidentul SUA Joe Biden, aflîndu-se in Republica Moldova, a cuvîntat in faţa publicului moldovenesc în Chişjnău.

În cuvîntarea sa, vrînd sa sublinieze apropierea dintre popoarele noastre, Joe Biden a amintit despre americani renumiti cu rădăcini moldoveneşti. «Primarul din Cikago a spus că a moştenit verticaiitatea sa de la bunelul-moldovan. lar Natally Portman, care a cîştigat Oskarul in anul acesta, zice că poartă în permanenţa fotografia bunicii din Moldova», a spus vicepreşedintele.

Scridb filter

BUMERANGUL CETĂŢENIEI sau CAPCANĂ PENTRU ROMÂNIA (Cu prescurtări)

 Se zice că problemele totdeauna apar de acolo, de unde de loc nu le aştepţi. în cazul nostru -totul este cu o precizie inversă. «Nezavisimaia Moldova», MIM ucrainene şi ruse au scris despre aceasta încă acum trei ani de zile, cînd abia căpăta turaţii campania de masă de asimilare artificială a moldovenilor. Noi încă atunci vorbeam despre consecinţele periculoase, pe care le poate avea pentru întreaga regiune în genere împărţirea necugetată şi iresponsabilă a paşapoartelor româneşti cetăţenilor moldoveni şi ucraineni. Adiam atunci şi la ghemul de probleme latente în Transilvania românească. însă prezidentul Traian Băsescu, cu miopia lui politică ce-l caracterizează, continua să raporteze parlamentului românesc despre aceea cît de cu succes se realizează planul lui de românizare a populaţiei Republicii Moldova şi a regiunilor Cernăuţi şi Odesa din Ucraina. Читати далі: BUMERANGUL CETĂŢENIEI sau CAPCANĂ PENTRU ROMÂNIA (Cu prescurtări)

Scridb filter

În cinstea celor mai scumpe, frumoase şi irepetabile femei din Marşinţi

În preajma uneia dintre cele mai frumoase zi de primăvară, când le cinstim cu mândrie pe mamele noastre, le tratăm cu respect pe bunici, manifestăm o dragoste aparte pentru surori, prietene şi iubite, locuitorii satului Marşinţi s-au adunat cu toţii la clubul local pentru a marca solemn Ziua Internaţională a Femeii. [Image]

Scridb filter

CÂND AUZEA MUZICA ÎN CENTRUL SATULUI INIMA-I SĂLTA ÎN PIEPT

Audiind la diferite ocazii melancolia dulce a cântului pe care-l interpretează şi pe care l-a îndrăgit din copilărie – cântecul popular moldovenesc, am iniţiat să mă-ntâlnesc cu această vedetă, atât de cunoscută, dar în acelaşi timp, enigmatică, din satul Tărăsăuţi – Natalia ANDRIEŞ. Dumneaei este o artistă tânără, dar atât de îndrăgostită de ceea ce face, încât nu şi-ar fi închipuit vreodată viaţa fără cântec. Piesele muzicale ale Nataliei Andrieş se derulează cu succes la diferite emisiuni, dumneaei evoluează reuşit pe scenele din raion, regiune, ţară, dar şi de peste hotare, are un farmec aparte, ce întruchipează imaginea unei cântăreţe fidele graiului matern reflectat cu ardoare în cântul ei de zi cu zi. E convinsă că totul ce se întâmplă cu ea este de sus. Trăieşte cu ziua de azi şi ar vrea ca şi cântecul ei să aducă puţină bucurie în tumultul vieţii actuale. Iubeşte copiii talentaţi şi e receptivă la orice dorinţă a lor de a evolua. Читати далі: CÂND AUZEA MUZICA ÎN CENTRUL SATULUI INIMA-I SĂLTA ÎN PIEPT

Scridb filter