Languages

Календар

June 2021
M T W T F S S
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Ukrainian for beginners

Mărţişorul a adus primăvara în sufletele moldovenilor din regiunea Cernăuți

10409010_779358275473671_2351206480789977513_nCîtă bucurie, cîte emoţii, cîtă dragoste poate aduce şnurul bicolor – Mărţişorul, simbolul mult aşteptatei primăveri! De toate acestea au avut parte locuitorii ținutului, întîmpinînd anotimpul florilor cu dispoziţie agreabilă şi inimile pline de căldură. Muzeografii explică semnificaţia mărţişorului ca simbol al înlănţuirii zilelor, săptămînilor şi lunilor anului într-o luptă continuă între rău şi bine, frig şi căldură, iarnă şi vară, viaţă şi moarte. Cu adevărat renaşterea vieţii şi învingerea morţii a fost menirea Festivalului tradiţional a culturii moldovenești ”Mărţişor” din Noua Suliţă (regiunea Cernăuţi), care anul acesta a vut statutul de caritabil. Fondurile adunate în cadrul festivalului vor fi transferate în contul Organizaţiei raionale a participanţilor la acţiunile antiteroriste din Estul Ucrainei. În aşa fel comunitatea raionului, dar şi Asociaţia interraională pentru cultura moldovenească din Bucovina, iniţiatoarea organizării Festivalului, participă activ la sprijinirea luptătorilor din zona de conflict a ţării noastre. Punînd mînă de la mînă, inimă de la inimă, nouasuliţenii nu doar au primit primăvara în inimile lor, dar au dorit să transmită un firicel de dragoste şi prietenie, celor care azi apără hotarele ţării noastre. Fie ca mărţişorul să le aducă tuturor apărătorilor noştri dorinţa vie de a trăi pentru viitor, puterea de a lupta, încrederea în ziua de mîine şi multă credinţă în Dumnezeu!
Mărţişorul este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, acesta fiind aducător de fericire şi simbol al renaşterii naturii. Această podoabă legată de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, apare atît în tradiţia poporului nostru, cît şi a unor populaţii învecinate, cum ar fi bulgarii, macedonenii, albanezii. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se mai spune că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atîrnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecît. Aşa că nu ezitaţi să purtaţi mărţişoare, duceţi faima tradiţiei noastre peste tot, vestiţi sosirea primăverii! Iar primăvara să ne fie vestitoarea Păcii!

Ştim că semnificaţia mărţişorului alb-roşu este relevată şi de unele legende. Oare cine a uitat de mitul furtului Soarelui, care a fost închis de un zmeu în palatal său? Istorioarele pe care le ştim din şcoală şi azi ne amintesc că primăvara a sosit pe pămînt numai după ce a fost eliberat Soarele, iar pentru aceasta s-a avîntat în lupta cu zmeul un tînăr curajos. Fapta sa eroică a adus bucurie oamenilor şi moartea personală. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tînărului curajos, legînd cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea pentru frumos şi aminteşte de curajul tînărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.
Cu un curaj plin de aceeaşi dorinţă arzătoare de a revedea frumosul Soare, pe scena casei raionale de cultură a ieşit o ceată de copii şi au chemat cu voce tare Soarele. Imediat scena s-a luminat şi s-a umplut de bucurie. Veselia copiilor ne-a trezit parcă din somnul tristeţii şi al gîndurilor posomorîte şi am început să admirăm cu curiozitate talentele ce nu-şi dădeau rînd pe principala scenă din raion.
Grupa vocală ”Aura” de la casa de cultură din Tărăsăuţi (cond. art. Natalia Andrieş) împreună cu micii dansatori din Dinăuţi, printre primii au schiţat zîmbete de primăvară pe feţele oamenilor şi le-au oferit celor prezenţi în sală cîte un mărţişor de prietenie. În atmosfera sărbătorii agreabile şi-au rostit mesajele de felicitare şi reprezentanţii conducerii locale, ei adresînd cele mai calde urări de bine şi prosperare, sănătate şi fericire, la adresa locuitorilor din raion. Încîntaţi de frumuseţea varietăţii numerelor artistice, specatorii le mulţumeau artiştilor amatori cu aplauze şi ovaţii de ”bravo”. ”Bucuria” cu adevărat a adus bucurie în sala grandioasă a casei raionale de cultură. Ansamblul de dans din satul Dinăuţi (cond. art. Sergiu Reabco), deşi are o fragedă vîrstă de cinci ani, întruneşte 124 de tineri şi copii, pasionaţi de arta dansului popular moldovenesc. Tinerii dinăuţeni au demonstrat că după vrednicie au primit titlul onorific de ”Ansamblu popular”.
Fanfara de copii a clubului din satul Cerlena (cond. art. Iurie Iluţa) şi fanfara casei raionale de cultură (cond. art. Vasile Dolghii) au încîntat spectatorii entuziasmaţi cu mai multe compoziţii de o muzicalitate extraordinară.
Treptat sala a devenit arhiplină şi toţi aşteptau cu nerăbdare să admire următoarele talente. Concertul a captivat cu adevărat atenţia oamenilor, iar prezentatorii Dana Disar şi Igor Sainciuc, prin vorbele dulci despre sărbătoarea Mărţişorului, îi conduceau pe oameni în lumea fără griji a voii bune. Cuvintele despre talentele noastre li se adevereau numai ce pe scenă ieşeau alţi şi alţi artişti amatori ai cîntecului şi dansului popular. Dansatorii, absolut toţi, de la mic pînă la mare, au stîrnit ”rafale” de aplauze ori de cîte ori au ieşit pe scenă. Fie acesta colectivul de dansatori din Mămăliga (cond. art. Veronica Abramciuc), fie ”Mărţişorul” al clubului din Marşinţi (cond.art. Aurelia Bordian), fie Ansamblul emerit de dansuri ”Vatra” al casei raionale de cultură (cond. art. Sergiu Reabco), ei au prezentat arta dansului popular la nivelul cel mai înalt.
Nelipsite de la concertul de sărbătoare au fost grupul etno-folcloric ”Ţărăncuţa”, acompaniat de Alexei Lupu din Marşinţi (cond.art. Aurelia Bordian) şi colectivul folcloric ”Busuioc moldovenesc” al clubului din satul Stroeşti (cond. art. Ludmila Rotaru). Doamnele-păstrătoare ale frumuseţii costumelor populare şi ale cîntecelor vechi, de fiecare dată sunt apreciate pentru evaluările lor deosebite.
Solistele Sofia Roşca şi Natalia Andrieş, ca de obicei ne-au dăruit piese muzicale din repertoriile personale. Pe lîngă faptul că sunt interprete fără pereche, dumnealor sunt şi poetese, şi nu o dată au consacrat versuri locuitorilor regiunei Cernăuți. Le-au urmat în scenă pe aceste două cîntăreţe cunoscute în Bucovina soliştii-instrumentişti Gheorghe şi Mihail Gostiuc din Mahala. Unul naist şi altul acordeonist, tinerii artişti sunt premianţi ai concursurilor regionale, naţionale şi chiar internaţionale. Instrumentele muzicale au ocupat locul jucăriilor în copilăria lor, de aceea, fraţii Gostiuc le stăpînesc astăzi cu măiestrie, bucurînd de fiecare dată admiratorii săi.
Dumitru Bordian, Carolina Rusu şi Andrei Cîrstea au fost acompaniaţi la festival de Orchestra de muzică populară ”Izvoraş” a casei de cultură din Costiceni (cond. art. Vladimir Şeremet), care de fiecare dată ne impresionează prin cîntecele pline de zeloşie şi autenticitate. Pe undele instrumentelor orchestrale în interpretarea Orchestrei de muzică populară ”Mugurel” a casei raionale de cultură (cond. art. Alexandru Demciucen) Festivalul tradiţional ”Mărţişor” a luat sfîrşit. Igor Sainciuc, Larisa Gudan şi Igor Raţa au demonstrat încă o dată cît de frumos răsună cîntecul popular la el acasă şi ne-au convins pentru a cîta oară că acest tezaur nu poate fi dat uitării niciodată.
În armonia cîntecului, dansului şi a urărilor de sărbătoare, timpul s-a strecurat parcă pe lîngă noi, lăsîndu-ne cu un dor de asemenea clipe frumoase pînă la anul viitor, cînd sărbătoarea Mărţişorului iarăşi ne va da întîlnire la casa raională de cultură.
La încheierea programului artistic un mesaj de felicitare, cu prilejul sărbătorii Mărţişorului, a adresat tuturor celor prezenţi preşedintele Asociaţiei interraionale pentru cultura moldovenească din Bucovina Iurie Stadniciuc. Dumnealui a specificat că: ”moldovenii unde ar fi, aşteaptă cu nerăbdare primăvara, iar odată cu sosirea acesteia şi sărbătoarea Mărţişorului”. Adresînd cuvinte de mulţumire lucrătorilor culturii, în special şefului secţiei naţionalităţi, religii şi cultură a Administraţiei raionale de stat Valentin Scorobogaci, care a anunţat etapa de încheiere a festivalului, şi anume, premierea. Toţi participanţii la festival, inclusiv şi elevii, care şi-au expus mărţişoarele, confecţionate personal, la expoziţia din cadrul festivalului, au primit diplome şi cupe simbolice. Cei mai iscusiţi confecţionatori de mărţişoare s-au dovedit a fi elevii instituţiilor de învăţămînt din satele Tărăsăuţi, Cerlena, Ostriţa, Marşinţi, Răchitna şi liceul raional din Noua Suliţă.
Nu vă lăsaţi copleşiţi de forţele malefice. Prindeţi un mărţişor la piept şi lăsaţi bucuria să vă pătrundă în suflete!

Nu uitaţi de Mărţişor,

Al primăverii vestitor,
Al dragostei şi purităţii,
Simbolul eternităţii!

Corespondentul nostru

11021076_834951553236821_6037965506656328002_n11024713_834948789903764_6315350506538337534_n11025785_834951516570158_487873558037583117_n11044176_779358122140353_5030710296881821974_n

Scridb filter

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>