Languages

Календар

September 2019
M T W T F S S
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Ukrainian for beginners

Іnformaţie despre asigurarea drepturilor minorităţii româneşti în regiunea Cernăuţi

1. Date generale (populaţia)
În regiunea Cernăuţi locuiesc reprezentanţi a în jur de 80 de naţionalităţi, dintre care cei mai numeroşi sunt: ucra¬ineni (75%), români (12,5%), moldoveni (7,3%), ruşi (4,1%), evrei (0,2%), polonezi (0,3%), biloruşi (0,2%) şi nemţi (0,1%).
Conform recensământului din 2001 în regiunea Cernăuţi lo¬cuiesc 114,5 mii de români.


1. Herţa 91,5
2. Hliboca 45,3
3. Storojineţ 36,8
4. Novoseliţa 6,8
II. Societăţile naţional-culturale româneşti
În regiunea Cernăuţi sunt înregistrate 16 societăţi na¬ţional-culturale româneşti. În realitate funcţionează 11, din¬¬¬¬tre care panucrainene-2; regionale-6; orăşeneşti-2; raio¬nale-1.
1. Societatea pentru cultură românească din regiunea Cernăuţi M. Eminescu (preşedinte – Arcadie Opaiţ)
2. Organizaţiea regională “Liga apărării drepturilor omului” (preşedinte – Arcadie Opaiţ)
3. Societatea regională “Golgota” populaţiei româneşti-victimele represiilor staliniste (preşedinte – Petru Grior, director-adjunct la arhivele raionale de stat)
4. Organizaţiea panucraineană “Alianţa creşin-democrată a românilor din Ucraina” (preşedinte – Constantin Olaru, pensionar)
5. Asociaţia ştiinţifico-pedagogică panucraineană “Aron Pumnul” (preşedinte – Aurel Constantinovici, candidat în ştiinţe fizico-matematice, docent la facultatea de fizică al Universităţii Naţionale Cernăuţi)
6. Organizaţia regională “Clubul cultural-sportiv “Dra¬goş-Vodă”, Uniunea regională a societăţilor româneşti “Pentru integrarea europeană” (preşedinte – Aurica Bojescu, consilier al deputatului poporului şi al preşedintelui consiliului regional)
7. Societatea regională a medicilor “Isidor Bodea” (pre¬şedinte – Ion Broască, medic-narcolog)
8. Uniunea scriitorilor români din or. Cernăuţi (pre¬şe¬dinte – Ilie Zegrea, redactor al emisiunelor în limba română a teleradiocompaniei regionale de stat Cernăuţi)
9. Organizaţia regională “Liga tineretului român din re¬ginea Cernăuţi “Junimea” (preşedinte – Vitalie Zâgrea, redac¬torul redacţiei în limba română a serviciului de radio Inter¬naţional al Ucrainei)
10. Centrul regional a Uniunii Interregionale “Comuni¬tatea română din Ucraina”, Fundaţia culturală de binefacere “Casa limbii române” (preşedinte – Vasile Tărâţeanu, deputat în consiliul regional, redactorul ziarului independent în limba română “Arcaşul”)
11. Uniunea Interregională “Comunitatea română din Ucraina” (preşedinte – deputatul poporului din Ucraina Ion Popescu).
Tradiţionale în regiune au devenit manifestările: serate artistico-literare dedicate zilelor naşterii şi morţii lui M. Eminescu (“Eminesciana”); festivalul naţional al primăverii “Mărţişor”; panahide de pomenire, dedicate comemorării victi¬melor represiilor staliniste, care se desfăşoară cu ajutorul administraţiilor raionale de Stat Herţa, Hliboca, Novoseliţa, Storojineţ şi or. Cernăuţi; participarea colectivelor folclo¬rice din regiune la festivalul “Întâlniri Bucovinene” care au loc în Polonia, România, Ungaria şi Germania; sărbătoarea na¬ţională “Limba noasră cea română”; festivalul sărbătorilor de iarnă “Florile Dalbe”.
III. Limba
În timpul recensământului Panucrainean din anul 2001 un procent însemnat din populaţia română au indicat limba ma¬ternă – româna. În general pe regiune 92% din români consi¬deră limba română ca limbă maternă, în raionul Herţa acest procent îl constituie 99,6%, Storojineţ – 95%, Hliboca – 88%.
În marea majoritate din localităţile raioanelor Herţa, Storojineţ şi Hliboca, compact locuite de populaţie româno¬fo¬nă, sunt instalate plăci bilingve cu denumirea localităţii. Pe toate şcolile şi aproape pe toate primăriile la fel sunt plăci bilingve.
IV. Asigurarea drepturilor comunităţii româneşti in domeniul învăţământului
Reţeaua generală a limbii în şcoli şi instituţii preşco¬lare depinde de componenţa naţională a populaţiei, de necesi¬tă¬ţile de limbă şi cultură, tradiţii etc.
În regiune funcţionează 47 de instituţii preşcolare cu limba de predare şi educare română şi 3 de tip mixte. În ele învaţă şi se educă peste 2 mii copii. Grupa românofonă din 22 copii funcţionează la instituţia preşcolară nr. 1 din or. Cer¬năuţi.
Pentru lărgirea cunoştinţelor despre minorităţile naţio¬nale şi executarea ordinului şefului administraţiei regionale de stat direcţia pentru învăţământ şi ştiinţă a elaborat de¬mer¬suri pentru a face cuoştinţă copiilor mai mari de vărstă preşcolară cu cultura, istoria şi tradiţiile comunităţilor na¬ţionale, care locuiesc pe teritoriul regiunii Cernăuţi.
În anul de învăţământ 2008/2009 numărul total al şcolilor era de 449, inclusiv 356 – ucrainofone, 76 – românofone, 13 – mixte cu limba de predare ucraineană şi română.
În anul de învăţământ 2008/2009 numărul total al şcolilor – 449:
nr. ucrainofone românofone ucraineano-române
1. numărul de şcoli 356 76 13
Сinci instituţii de învăţământ general cu limba de pre¬da¬re română din regiune funcţionează în regim de liceu şi gi¬mna¬ziu – liceul raional Herţa Gh. Asachi, liceul M. Eminescu din Carapciu raionul Hliboca, gimnaziul I. Neculce din s. Bo¬ian raionul Novoseliţa, gimnaziul din Crasna raionul Storoji¬neţ.
Se educă şi studiază limba şi literatura maternă, isto¬ria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile romănilor şi moldo¬venilor peste 20 mii de şcolari, aprofund studiază cuvântul românesc circa 600 de elevi.
Pe contul componenţei variate a planurilor de învăţământ în şcolile cu predare în limba română au fost date ore supli¬mentare pentru studierea limbei şi literaturii române, isto¬riei meleagului natal, istoriei poporului român, literaturii meleagului natal etc.
Limba şi literatura română ca obiect se studiază în cla¬sele cu predare în limba ucraineană la liceul din Novoseliţa şi şcoala din Mamaliga raionul Novoseliţa, la şcoala raională Hliboca.
Cadrele didactice pentru şcolile din regiune cu predare în limba română se pregătesc la universitatea naţională Iury Fedcovyci din Cernăuţi, la colegiul pedagogic, la instituţi¬ile de învăţământ superior din România şi Republica Moldova. De particularităţile naţionale şi de limbă a regiunii se ţine cont şi în reţeaua instituţiilor de învăţământ superior, me¬diu-special din regiune.
Direcţia învăţământului şi ştiinţei a administraţiei re¬gionale de stat împreună cu universitatea naţională Iury Fed¬covyci din Cernăuţi a cercetat necesitatea cadrelor didactice pentru şcolile românofone pe anii 2006-2012. La fel a fost stu¬diată problema deschiderii mini-grupelor la unele facul¬tăţi a universităţii.
Ministerul învăţământului şi ştiinţei a Ucrainei (prin scrisoarea din 27.06.02 nr. 1/11-2095), ca răspuns la demer¬sul direcţiei, a acordat permisul de a se întroduce la uni¬ver¬sitate, începând cu anul de învăţăvânt 2006/2007, pregă¬tirea profesorilor de matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, istorie, limbi străine etc. pentru şcolile cu pre¬dare în limba română. Ca regulă asemenea mini-grupe pot fi des¬chise în caz că sunt nu mai puţin de 10 studenţi de origi¬ne română.
Actualmente la universitatea naţională Iury Fedcovyci din Cernăuţi la facultatea de filologie îşi fac studiile la sec¬ţia de limbă şi literatură română – 102 studenţi (59 – la sec¬ţia de zi şi 43 – la fără frecvenţă), la secţia de limba şi literatura ucraineană pentru şcolile cu predare în limba română – 105 studenţi (70 – la secţia de zi şi 35 – la fără frecvenţă), la facultatea de matematică în grupele românofone – 27 de studenţi.
La colegiul pedagogic al universităţii naţionale Iury Fed¬covyci din Cernăuţi la secţia pentru clasele începătoare pentru şcolile cu predare în limba română învaţă 102 stu¬denţi.
V.Asigurarea drepturilor comunităţii româneşti in domeniul culturii
În localităţile regiunii compact populate de reprezen¬tanţii comunităţilior etnice se formează şi activează colec¬tive de amatori, se crează fundaţii bibliotecare cu cărţi în limbile naţionale. Aşadar, în raioanele compact populate de români şi polonezi (raioanele Herţa, Hliboca, Novoseliţa, Sto¬¬rojineţ şi or. Cernăuţi) funcţionează 543 de formaţii de amatori şi case de cultură. Cunoscute sunt şi colectivele so¬cietăţilor naţional-culturale, ca “Eho Prutu”, “Dolyna Si¬re¬tu” (Societatea poloneză A. Miţkevici), colectivul popular coral “Dragoş-Vodă” (Societatea pentru cultură românească M. Eminescu).
În raioanele compact populate de reprezentanţii minori¬tăţii românofone funcţionează 58 de case de cultură şi clu¬buri, 4 şcoli de artă, 80 biblioteci publice şi 76 şcolare, în fondurile cărora se păstrează peste 100,5 mii de volume în limba română. În secţia de literatură în limbi străine a bi¬bli¬otecii ştiinţifice regională M. Ivasiuc se numără 4,7 mii de exemplare în limba română.
La iniţiativa societăţilor culturale şi cu susţinera administraţiei regionale de stat se desfăşoară diverse mani¬festări. Tradiţionale în regiune au devenit manifestările: se¬rate artistico-literare dedicate zilelor naşterii şi morţii lui M. Eminescu; festivalul naţional al primăverii “Măr¬ţi¬şor”; panahide de pomenire, dedicate comemorării victimelor represiilor staliniste, care se desfăşoră cu ajutorul admini¬stra¬ţiilor raionale de Stat Herţa, Hliboca, Novoseliţa, Sto¬rojineţ şi reg. Cernăuţi; participarea colectivelor folclo¬rice din regiune la festivalul “Întâlniri Bucovinene” care au loc în Polonia, România, Ungaria şi Germania; sărbătoarea na¬ţională “Limba noasră cea română”; festivalul sărbătorilor de iarnă “Florile Dalbe”.
VI. Reprezentanţa minorităţilor naţionale în activitatea consiliului regional:
Comunitatea română este reprezentată în organele puterii locale în raioanele compact populate de reprezentanţii mino¬ri¬tăţii române: în special în administraţia raională Herţa trei şefi adjuncţi a administraţiei raionale şi 70% din fun¬cţionarii administraţiei raionale sunt de naţionalitate ro¬mână. În administraţia raională Hliboca un şef adjunct a admi¬nistraţiei raionale şi 10% din funcţionarii administra¬ţiei raionale de naţionalitate sunt români.
Pe larg comunitatea română este reprezentată şi în orga¬ne¬le de autoadministrare locală, aşadar în consiliul regional din 104 deputaţi – 14 reprezentanţi din partea minorităţii ro¬mâne, care сonstituie 13,5% din componenţa totală. În con¬siliul raional Herţa din 46 de deputaţi – 36 sunt de origine română, ce constituie 78%. În raionul Hliboca din 75 de depu¬taţi a consiliului raional – 39 de origine română (52%). În raionul Storojineţ din 78 de deputaţi a consiliului raional – 16 de origine română (20,5%).
VII. Reţeaua de informare
Pe teritorul regiunii se distribuie 12 publicaţii perio¬dice tipărite, care sunt finanţate din diferite surse: 2 din bugetul de stat, 4 din bugetele locale, 6-din veniturile so¬ci¬etăţilor şi persoanelor particulare.
Lista ediţiilor tipărite românofone din regiunea Cernăuţi:
nr. Denumirea publicaţiei Tirajul Fondatorul Sursele financiare
1. “Gazeta de Herţa” 3429 Consiliul ra¬io¬nal şi admi¬ni¬stra¬ţia de stat Herţa Bugetul raional
2. “Arcaşul” 3000 Persoană particulară Resursele fondatorului
3. “Plai românesc” 5000 Societatea pentru cultură românească M. Eminescu Resursele fondatorului
4. “Meleag bucovinean”(bilingvă) 1012 Direcţia resurselor funciare din reginea Cernăuţi Resursele fondatorului
5. “Meleag natal” 7655 Consiliul raional şi administraţia de stat Storijineţ, colectivul redacţiei Bugetul raional
6. “Monitorul de Hliboca” 6016 Consiliul raional şi administraţia de stat Hliboca, colectivul redacţiei Bugetul raional
7. “Cuvântul adevărului” (bilingvă) 4505 Consiliul raional şi administraţia de stat Novoseliţa, colectivul redacţiei Bugetul raional
8. “Libertatea cuvântului” 824 colectivul redacţiei Resursele fondatorului
9. “Junimea” 1000 Antreprenorul privat, redacţia ziarului Resursele fondatorului
10. “Clopotul Bucovinei” 5000 Persoană particulară Resursele fondatorului
11. “Concordia” 1500 Redacţia ziarului, Comitetul de Stat al Ucrainei pentru naţionalităţi şi migraţie, Asociaţia ştiinţifico-pedagogică “Aron Pumnul” Bugetul de stat
12. “Zorile Bucovinei” 15100 Redacţia ziarului, Comitetul de Stat al Ucrainei pentru naţionalităţi şi migraţie Bugetul de stat
La compania de stat a radio şi televiziunii a fost creată redacţia în limba română, care dispune de 426 de ore teleeter anual şi 230 ore de radioeter anual. În afară de aceasta, în eter la teleradio companiei private TVA se transmite anual 50 de ore emisiuni în limba română.
VIII. Colaborarea organelor puterii de stat cu societăţile naţional-culturale
În iulie 2004 printr-o dispoziţie a şefului administra¬ţiei regionale de stat au fost întărite măsurile complexe re¬feritor la dezvoltarea culturilor minorităţilor naţionale în regiunea Cernăuţi pe perioada a. 2005-2010.
La 9 februarie 2010 cea de-a XXXVI sesiune de a IV con¬vocare a consiliului regional a întărit Programul de sus¬ţi¬nere a societăţilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi şi a diasporei ucrainene pe a. 2010-2012, scopul căreia este îmbogăţirea reciprocă a culturilor comunităţilor etnice din regiune şi atingerea optimală a co¬relaţiei intereselor naţunii titulare şi minorităţilor naţi¬onale, contribuţia consolidării societăţii ucrainene.
Direcţiile prioritare şi scopul principal al Programului este:
• susţinerea statală a societăţilor naţional-culturale din re¬giune;
• asigurarea deplină a dezvoltării cerinţelor de învăţământ, culturale, de informare a comunităţilor etnice din ţinut;
• susţinerea diasporei ucrainene din România şi Moldova;
• formarea imidjului pozitiv a Bucovinei ca un ţinut poli¬cul¬tural, unde timp de secole tolerant acţionau şi se îmbogă¬ţeau reciproc reprezentanţi a diferitor etnii.
Finanţarea manifestărilor prevăzute de Program se efec¬tuază în conformitate cu legislaţia în vigoare pe contul bu¬ge¬telor locale, de stat şi altor surse permise de stat. Pe anul 2005 finanţarea manifestărilor societăţilor naţional-cul¬turale din bugetul regional au fost alocate 25 mii grivne, pe 2006 sunt prevăzute 32 mii grivne (60% din această sumă sunt alocate societăţilor naţional-culturale româneşti).
IX. Monumente şi denumirea lor
Administraţia regională de stat atrage o deosebită aten¬ţie renaşterii memoriei istorice, comemorării martirilor re¬gi¬mului totalitar în rândurile minorităţilor naţionale din re¬giune. În Cernăuţi a fosr deschis monumentul şi plăci come¬mo¬rative lui M. Eminescu, placă comemorativă compozitorului C. Porumbescu, fondatorului ginecologiei în Bucovina Octavian Gheorghian. În centrul regional sânt câteva străzi care poar¬tă numele oamenilor de vază români – M. Eminescu, A. Pumnul, A. cel Bun, V. Alexandri, A. Onciul, V. Iliuţ.
Lista monumentelor şi semnelor comemorative legate de istoria poporului român:
nr. Denumirea Locul
1. Bustul M.Eminescu or. Cernăuţi, str. A. Pumnul, 19
2. Monumentul M.Eminescu or. Cernăuţi, colţul străzilor Universytetsca şi Vatutin
3. Placă comemorativă M.Eminescu pe clă¬direa şcolii nr.1 or. Cernăuţi, str. Eminescu, 1
4. Placă comemorativă pe clădirea fostei şcoli începătoare unde şi-a făcut studiile M.Eminescu or. Cernăuţi, str. Şkilna, 4
5. Bustul Gheorghe Asaki or. Herţa
6. Semn comemorativ pe locul eveni¬men¬telor tragice la 1 aprilie 1941 s. Fântâna Albă raionul Hliboca
7. Monumentul Ion Neculce s. Boian raionul Novoseliţa
8. Cruce comemorativă ostaşilor români căzuţi în anul 1940 or. Herţa
9. Semn comemorativ dedicat martirilor regimului totalitar or. Herţa
10. Bustul Ştefan cel Mare s. Ostriţa raionul Herţa
11. Bustul M.Eminescu or. Novoseliţa
12. Placă comemorativă compozitorului român Ciprian Porumbescu or. Cernăuţi, piaţa centrală, 9
13. Placă comemorativă fondatorului spi¬¬talului pentru copii Isidor Bodea or. Cernăuţi, str. Bukovinska
14. Placă comemorativă fondatorului maternităţii Octavian Gheorghianu or. Cernăuţi, str. Holovna
15. Placă comemorativă fondatorului spitalului de boli nervoase Constantin Ţurcan or. Cernăuţi, str. Musorhscoho
X. Biserica
Serviciile divine în localităţile compact populate de ro¬mâni şi moldoveni se fac în limbile minorităţilor naţionale.
Din 399 de parohii a eparhiei Cernauţene a Bisericii or¬todoxe din Ucraina – 106 sunt românofone. Din care: în 82 de parohii slujbele se fac în limba română, în 24 le parohii – în limbile ucraineană şi română. Din 10 mănăstiri – 5 româ¬nofone, majoritatea călugărilor sunt de origine română. Din 345 de preoţi – 114 sunt de etnie română sau moldoveană. În jur de 150 de preoţi liber posedă limba română. În 4 din 12 cirumscripţii religioase – Herţa, Hliboca, Novoseliţa, Sto¬ro¬jineţ posturile de conducere le ocupă preoţii de etnie română sau moldoveană. Toate inscripţiile şi anunţurile în consis¬to¬riul din Cernăuţi sunt dublate în limba română. Documentele adresate parohiilor sunt bilingve (ucraineană şi română).
Dintre 160 de comunităţi religioase de evanghelişti creş¬tini baptişti – 29 românofone, care-i servesc 25 de pastori români.
Din 94 de organizaţii religioase a adventiştilor de ziua şaptea – 12 românofone (8 pastori).
Din 87 de organizaţii religioase penticostale – 35 româ¬nofone (30 preoţi).Raioanele cu locuire compactă a populaţiei române:nr. Denumirea raionului Numărul locuitorilor Componenţa etnonaţională a localităţilorucraineni românipers. % pers. %

Scridb filter

2 comments to Іnformaţie despre asigurarea drepturilor minorităţii româneşti în regiunea Cernăuţi

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>