Comunităţile etnice din regiunea Cernăuţi

Conform datelor recensământului din anul 2001, în regiunea Cernăuţi locuiau reprezentanţi ai 76 de naţionalităţi, ceea ce vădeşte despre diversitatea structurii naţionale a populaţiei ţinutului. În regiune mai sunt reprezentanţi ai astfel de popoare, ca americani din SUA, afgani, altaici, perşi, cubanezi, cumâci, nanai ş.a. Cei mai numeroşi în regiunea Cernăuţi sunt reprezentanţii a 7 grupe etnice: ucraineni (75,0%), români (12,7%), moldoveni (7,3%), ruşi (4,1%), polonezi (0,3%), bieloruşi (0,2%) şi evrei (0,2%).

Ucrainenii

Cea mai mare comunitate etnică pe teritoriul regiunii Cernăuţi sunt ucrainenii. În ultima perioadă a crescut numărul populaţiei ucrainene în regiune, ceea ce poate fi explicat prin faptul proclamării independenţei Ucrainei şi creşterea conştiinţei naţionale a unei părţi a populaţiei ucrainene (care mai devreme se identifica ca rusă). Cea mai mare parte a populaţiei ucrainene locuieşte în următoarele raioane din regiune ca: Putila (99,3%), Zastavna (99,1%), Kiţmani (98,5%), Vijniţa (98,2%), Kelminţi (97,5%) şi Hotin (91,2%).

În regiunea Cernăuţi funcţionează 356  şcoli de cultură generală cu predare în limba ucraineană. Studii superioare în limba ucraineană tinerii pot obţine la 35 instituţii superioare de învăţământ cu nivelele I-IV de acreditare, dinte ele: 15 – ISÎ cu nivelele III-IV, 20 – ISÎ cu nivelele I-III.

Numărul cluburilor de cultură – 386 unităţi, biblioteci universale în masă – 414, muzee – 4, şcoli de educaţie estetică – 46, teatre – 2, săli de concert şi filarmonică – 2. Numărul bibliotecilor – 414, fondul bibliotecar – 6,4 mln. exemplare.

Unul dintre centrele ucrainităţii în regiune a devenit Casa populară ucraineană, unde peste 10 organizaţii obşteşti au primit încăperi de ofice şi organizează manifestări culturologice, şi educaţionale. Activează intens pe tărâmul ţinutului uniunea regională a Societăţii panucrainene „Prosvita” în numele lui Taras Şevcenco, care de asemenea, desfăşoară lucrul de stabilizare a limbii ucrainene ca limbă de stat în toate sferele vieţii sociale, culturii ucrainene, renaşterea memoriei istorice, în special despre Foamete, lupta Armatei de Insurecţie a Ucrainei.

Românii

Românii deţin al doilea loc după multitudine şi numără 114,6 mii de oameni. Raioanele compacte de popularizare a românilor sunt: Herţa, Hliboca, Storojineţ, Noua Suliţă şi oraşul Cernăuţi.

Particularităţile naţionale şi lingvistice ale regiunii se reflectă în reţeaua şcolară şi preşcolară. La momentul de faţă în regiune funcţionează 47 de instituţii preşcolare cu predare şi educare în limba română. În anii 2009-2010 în regiune activau 76 şcoli cu predare în limba română şi 13 – combinate — cu limbile de predare ucraineană şi română. Numărul elevilor, care studiază în limba română, constituie 18880. Populaţia română poate dobândi studii superioare la Universitatea naţională din Cernăuţi „Iurii Fedkovici”, unde activează cu succes catedra de filologie clasică şi română, la Şcoala pedagogică de pe lângă Universitatea naţională „Iu. Fedkovici” şi la alte instituţii de învăţământ.

În regiune a fost alcătuit sistemul manifestărilor referitoare la satisfacerea necesităţilor cultorologice. A devenit tradiţională desfăşurarea la Cernăuţi de către comunitatea românească, cu sprijinul Administraţiei regionale de stat, a sărbătorilor naţionale – „Mărţişor”, „Limba noastră cea română” şi „Florile dalbe”, la care participă toate societăţile naţional-culturale din ţinut.

În regiune sunt şi colective naţionale de artă, mai cunoscute dintre care – ansamblurile româneşti de dans „Mărţişor” şi „Izvoraş”, orchestrele de muzică românească „Mugurel” şi „Plai”, corul „Dragoş Vodă”, ce activează pe lângă Societatea pentru cultura românească „Mihai Eminescu”.

La momentul de faţă activează astfel de societăţi naţional-culturale româneşti: Asociaţia panucraineană ştinţifico-pedagogică „Aron Pumnul”, Societatea pentru cultura românească „Mihai Eminescu”, Societatea „Golgota” a populaţiei româneşti – jertfelor represiunilor staliniste, clubul sportiv-cultural „Dragoş-Vodă”, Societatea medicală  „Isidor Bodea”, Liga tineretului român ”Junimea”, Fondul regional al culturii „Casa limbii române”, „Liga apărării drepturilor omului”, Comunitatea română din Ucraina, Congresul românilor din Ucraina ş.a.

Moldovenii

În conformitate cu rezultatele recensământului din anul 2001 în regiunea Cernăuţi locuiesc 67,2 mii de moldoveni. În principiu, populaţia moldovenească locuieşte compact în raioanele Noua Suliţă (50329 oameni), Hotin (5102), Hliboca (4425 oameni).

În raionul Noua Suliţă minoritatea moldovenească locuieşte compact în următoarele localităţi: oraşul Noua Suliţă, s. Bălcăuţi, s.Berestea, s.Vancicăuţi, s.Dinăuţi, s.Draniţa, s.Costiceni, s.Mălineşti, s.Mămăliga, s.Marşinţi, s.Tărăsăuţi, s.Sloboda, s.Stroeşti, s.Forosna, s.Cerlena.

În raionul Hliboca moldovenii locuiesc în următoarele sate: Molodia, Privoroki, Corovia; în raionul Secureni – s.Şişkivţi; în raionul Hotin – s.Colincăuţi.

Preşedintele Societăţii interraionale pentru cultura moldovenească a fost ales Iurie Stadniciuc, locţiitorul şefului Administraţiei raionale de stat din Noua Suliţă. Societatea a fost înfinţată în anul 2005 şi menţine legătură strânsă cu Societatea panucraineană pentru cultura moldovenească. De două ori pe an membrii societăţilor şi colectivele de artişti amatori din raionul Noua Suliţă participă la festivalurile panucrainene pentru cultura moldovenească în regiunea Odesa.

Polonezii

Încă din vremea existenţei cnezatelor moldave în timpul diverselor relaţii reciproce, ce existau între regatul polonez şi Moldova, în Bucovina au ajuns mulţi polonezi în calitate de soldaţi şi negustori. Însă cel mai mare val al polonezilor în ţinut, a fost în timpul stăpânirii austriece, şi anume după anul 1786, când Bucovina s-a unit cu Galiţia sub denumirea de „Districtul Cernăuţi”.

Aici au sosit funcţionari, neguţători, meşteşugari etc. Pe lângă ei, aici, în căutarea unui trai mai bun au sosit guralii — populaţie, ce locuia într-o localitate de munte din Polonia. În principiu, aceştia erau ţărani, care se ocupau cu prelucratul pământului şi crescutul animalelor. Datorită lor şi germanilor, în Bucovina s-a răspândit catolicismul, s-au edificat multe biserici romano-catolice. Inteligenţa se aduna în special la Cernăuţi. Centrul lor a devenit Casa poloneză construită în anul 1901, unde activau câteva cercuri, care-i unea  pe sportivi, tineret şi femei.

Potrivit recensământului populaţiei Ucrainei în anul 2001, în regiune numărau 3367 polonezi. Ei locuiesc compact în raioanele Hliboca, Storojineţ şi oraşul Cernăuţi. Organizaţia obştească ce uneşte cetăţenii de naţionalitate poloneză este Societatea pentru cultura poloneză în cinstea lui A.Miţkevici. Filialele acesteia activează în raioanele sus-numite, pe tărâmurile, unde în trecutul istoric au locuit polonezi. Scopul principal al activităţii societăţii este renaşterea şi păstrarea culturii şi limbii naţionale, tradiţiilor poporului polonez. Membrii societăţii au înfiinţat diferite cecuri, ce se ocupă de aprofundarea cunoştinţelor despre limba natală, studiază lucrările clasice ale literaturii ploneze, practică cântatul în cor şi declamarea versurilor.

Cunoscute în regiune şi peste hotarele ei sunt colectivele folclorice „Veanecek”, „Eho Prutu”, „Dolâneanka” , „Bucovânsiki koliorî” ş.a., ce permanent participă la manifestările de artă regionale şi orăşeneşti, de asemenea, reprezintă cu demnitatea Bucovina peste hotarele ei. Comunitatea poloneză din regiune participă la marcarea sărbătorilor naţionale şi religioase, desfăşoară diverse măsuri culturale, în particular, concursurile cântecului polonez şi al declamatorilor, la care, pe lângă polonezi, participă, de asemenea, reprezentanţii altor naţionalităţi.

Un scop aparte al activităţii societăţii este educarea generaţiei tinere. Astfel, la iniţiativa societăţii, la grădiniţa nr.25 din centrul regional a fost înfiinţată şi activează grupa de educare în limba poloneză (în această grădiniţă, de asemenea, funcţionează grupa de educare în limba ivrită).

Aproape 200 de elevi de la şcolile din Cernăuţi şi raionul Storojineţ învaţă limba poloneză ca obiect şi facultativ. În unele şcoli din regiune se predă cursul „Istoria polonezilor din Bucovina”.

Au devenit tradiţionale relaţiile cultural-educaţionale între şcolile sus-numite din regiune şi instituţiile de învăţământ din Republica Polonia. Aşadar, din anul 1993 au fost reînnoite relaţiile gimnaziului nr.3 din Cernăuţi cu liceul de cultură generală din oraşul Konin.

Evreii

Evreii s-au stabilit оn Bucovina în secolul XIV. Ei locuiau mai mult în Bucovina de Sud, unde se ocupau în special cu comerţul. Multe familii iudaice au trecut cu traiul în Bucovina din Galiţia, Rusia şi România.

Recensământul din anul 2001 a înregistrat pe teritoriul regiunii 1443 de evrei.

În regiunea Cernăuţi au fost înregistrate şi activau mai multe organizaţii obşteşti naţional-culturale evreieşti, ce în anul 2003 s-au unit în Comunitatea evreiască din regiunea Cernăuţi.

În regiune a fost оnfiinţată o reţea informaţională pentru populaţia evreiască. Lunar se tipreşte ziarul „Cernowitzer Blatter”, la teliviziunea regională a fost înfiinţată emisiunea „Şalom”, iar în efirul radioului răsună emisiunea „Dos idişe vort”, ce se translează regulat la radioul regional în limba idiş şi este tradusă concis în limba ucraineană.

„Dos idişe vort” promovează cultura evreiască, favorizează renaşterii culturii şi limbii naţionale, tradiţiilor, şi obiceiurilor. Emisiunea îi familiarizează pe spectatori cu activiştii renumiţi ai naţionalităţii evreieşti, care au adus un aport considerabil în cultura mondială, îi informează despre viaţa reprezentanţilor comunităţii evreieşti din Ucraina în anii independenţei, despre respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la minorităţile naţionale.

Emisiunea respectă tradiţiile străvechi şi reflectă viaţa spirituală a evreilor din Bucovina, Ucraina şi din toată lumea.

În anul 1991 la iniţiativa direcţiei regionale de învăţământ din Cernăuţi a fost înfiinţată şcoala medie nr.41, în care procesul de învăţământ este organizat luându-se în consideraţie tradiţiile poporului evreu, iar vacanţele – luându-se în consideraţie sărbătorile religioase evreieşti. Aici se predau cursuri „Istoria şi cultura poporului evreu” şi „Catastrofa evreilor în anii celui de-al doilea Război Mondial”. La momentul de faţă, în şcoala respectivă studiază 311 elevi.

În Cernăuţi locuiau şi creau renumiţi scriitori evrei, compozitori, teatrali, pictori: Eizer Steinberg, Sidi Tali, Paul Celan, Iosef Smidt, Iţik Mangher, Moise Altman ş.a. În cinstea lor au fost denumite străzi, s-au ridicat monumente şi au fost inaugurate plăci memoriale. O podoabă a oraşului nostru este monumentul lui Paul Celan, lucrarea sculptorului I.Salevici.

Un monument aparte al culturii în Cernăuţi este cimitirul evreiesc, unde şi-au găsit odihna veşnică sute de evrei. Cu scopul păstrării moştenirii spirituale evreieşti, cimitirul respectiv a fost inclus în anul 1995 în componenţa rezervaţiei istorico-culturale, sarcina principală a căreia este restaurarea şi conservarea monumentelor funerare şi amenajarea teritoriului, studierea, scontarea de stat  şi ocrotirea monumentelor.

Tragedia poporului evreu în anii celui de-al doilea Război mondial este subiectul atenţiei permanente al structurilor regionale de conducere.  Pe una dintre străzile oraşului Cernăui, pe locul fostului ghetou evreiesc  a fost inaugurată placa memorială – ca avertizare contra fascismului şi genocidului naţional. Cele două morminte frăţeşti, unde şi-au găsit ultimul adăpost în primele zile ale celui deal doilea Război Mondial, 1300 de evrei, mereu sunt îngrijite şi amenajate.

În anul 1999 a fost înfiinţat Fondul regional de binefacere „Hesed-Shushana”. Activează cu sprijinul Comitetului evreiesc unit de repartiţie din America „Djoint” şi asigură susţinere evreilor de vârstă pensionară, şi membrilor familiilor lor, evreilor-invalizi de orice vârstă.

Germanii

În anul 1760 – postăvarii germani din împrejurările oraşelor Breslau şi Elbing au trecut cu traiul în Prilipce aproape de Nistru. Însă aşezarea dată nu prospera şi în timpul ocupaţiei austriece a încetat să mai existe. Nu mai bună era starea coloniştilor-germani, care au fost deportaţi în anul 1770 în Sadagura de către generalul rus Peter fon Gartenberg, în curtea monetară edificată atunci. Numai după ce Bucovina a intrat în componenţa Austriei şi forţa de muncă a devenit insuficientă, guvernul ţării, mai ales sub conducerea lui Iozef al II-lea, dar şi în secolele următoare, a încercat să-i ademenească pe imigranţii germani în ţinut. Astfel, în Bucovina, în anii 1782-1850 au apărut multe colonii germane, care se ocupau în principal cu prelucrarea pământului şi creşterea animalelor. Prima colonie rurală germană în Bucovina este Molodia. Ea a fost înfiinţată în anul 1782.

În afară de aceasta, germanii, pe lângă alte naţiuni, care la acel moment locuiau pe aceste tărâmuri, au înfiinţat numeroase cercuri, inclusiv sportive, de tineret, uniuni de femei, care îi uneau pe reprezentanţii acestei naţionalităţi după interese.

Centrul comunităţii germane în ţinut a devenit Casa germană edificată pe mijloacele ei în anul 1900, la Cernăuţi.

Potrivit recensământului populaţiei în Ucraina în anul 2001, în regiune sunt 395 de germani. Organizaţia obştească, ce-i uneşte pe cetăţenii de naţionalitate germană, este Societatea pentru cultura austriacă-germană „I.V.Gote”. Din timpul înfiinţării sale societale a desfăşurat un lucru caritativ enorm. Aşadar, datorită societăţii şi contactului ei cu patriile istorice, la Cernăuţi şi în regiune survenea ajutor umanitar, ce apoi era repartizat pe la spitale şi şcoli.

Scopul principal al activităţii societăţii este renaşterea şi păstrarea culturii, şi limbii naţionale, tradiţiilor poporului german. Membrii societăţii au organizat diverse cercuri, la care aprofundează cunoştinţele despre limba natală, studiază şi reproduc lucrările clasice ale literaturii, practică cântatul în cor şi declamarea versurilor. O parte importantă în activitatea comunităţii este familiarizarea tineretului cu tradiţiile culturii germane. Anume cu acest scop, pe lângă societate a fost înfiinţată uniunea pentru tineret „Phoenix-ul bucovinean”, unde tineretul de naţionalitate germană are posibilitatea de a se familiariza cu tradiţiile şi obiceiurile părinţilor săi. În afară de aceasta, pe lângă societate activează grădiniţa de copii de duminică, unde educatorii comunică cu discipolii săi în limba natală. Societatea organizează marcarea sărbătorilor naţionale şi religioase, la care sunt invitaţi şi reprezentanţii altor naţionalităţi.