Languages

Календар

December 2018
M T W T F S S
« Nov    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Ukrainian for beginners

Comunitatea ucraineană din Romînia

Localităţile compact populate

Conform datelor recensămîntului populaţiei Romîniei în anul 2011, în această ţară locuiesc 51703 persoane, care au declarat naţionalitatea sa ucraineană. Alte cîteva mii de persoane, care fac parte din categoria “alte naţionalităţi”, au declarat naţionalitatea “rusă” şi “huţulă”. Astăzi ucrainenii locuiesc compact în patru regiuni istorice din Romînia: 32631 persoane locuiesc în Marmoroşcina (judeţele actuale Maramureş şi Satu-Mare), 9848 – în Banat (actualele judeţe Timişoara, Arad şi Caraş-Severin), 6382 – în Bucovina de Sud (actualele judeţe Suceava şi o parte din judeţul Botoşani), 1317 – în Dobrudji (actualul judeţ Tulcea).

În conformitate cu datele recensămîntului din anul 2002, comunitatea ucrainenilor număra 61 091 persoane.

Dar numărul persoanelor, care vorbesc limba ucraineană, depăşeşte numărul oficial al ucrainenilor, ceea ce vădeşte despre o identificare politică, ca romîni şi etnică, ca ucraineni. Potrivit datelor neoficiale numărul ucrainenilor în Romînia constituie de la 150 până la 220 mii persoane.

În conformitate cu datele recensământului din 1948 ucrainenii numărau 800 mii de persoane. Politica romînizării a adus la micşorarea numărului ucrainenilor.

Conform recensămîntului din anul 1956, în Romînia locuiau 68,3 mii de ucraineni, mai mulţi în regiunile de atunci: Suceava (raioanele Radivţi, Cîmpulung, Gura-Humorului şi Vatra Dornei) – 28 900 persoane şi Maramureş (raioanele Vişeu şi Sighet) – 25 200.

 

Asigurarea legislativă a dezvoltării minorităţii ucrainene în Romînia

În perioada postbelică în Romînia prin lege au fost stabilite drepturile minorităţilor etnice, care locuiesc pe teritoriul ei. În particular, în legea fundamentală – Constituţia Romîniei din anul 2003 se menţionează că „Romînia este Patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă, naţionalitate, provenienţa etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă partiinică, starea materială sau provenienţa socială”. De asemenea, în Constituţia României se vorbeşte despre aceea că „statul recunoaşte şi garantează persoanelor, care fac parte din categoria minorităţilor naţionale, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea originalităţii etnice, culturale, limbii şi religiei. Măsurile de protecţie, aplicate de către stat întru păstrarea, dezvoltarea şi auto-exprimarea minorităţilor, trebuie să corespundă principiilor egalităţii şi nedescriminării referitor la alţi cetăţeni romîni”.

De menţionat că Romînia acordă o atenţie însemnată diasporei sale. Aşadar, în Constituţia acestei ţări se specifică, că statul se pronunţă pentru întărirea legăturilor cu romînii, care locuiesc peste hotare şi muncesc întru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea originalităţii etnice, culturale, limbii şi a religiei, totodată respectînd legislaţia statelor, ai căror cetăţeni sunt.

Prin Legea Romîniei de la 29 aprilie 1995, nr.33 Romînia a ratificat Convenţia-cadru a drepturilor minorităţilor naţionale. Convenţia este primul document multilateral de drept şi apără drepturile minorităţilor etnice, consolidează anumite principii, în multe sfere din viaţa socială.În particular, asigură lipsa descriminării, favorizează egalităţii, încurajează păstrarea culturii, religiei, limbei şi tradiţiilor, libertatea întrunirilor, a cuvîntului, cinstei, accesului la mijloacele de informare în masă, colaborarea transfrontalieră, participarea comunităţilor etnice în sferele economice, culturale şi sociale.

În anul 2011 în Romîmia a fost adoptată o nouă Lege despre educaţia naţională, ce prevede acordarea dreptului minorităţilor naţionale la educaţia în limba maternă. Aşadar, în art.45 al Legii se menţionează: „Persoanele, care aparţin la categoria minorităţilor naţionale au dreptul să studieze în limba maternă în toate formele de învăţămînt. În funcţie de necesităţile locale la cerinţa părinţilor sau a profesorilor pot fi organizate grupe, clase sau şcoli cu elevi, care studiază în limba maternă.Dacă elevii nu au posibilitatea să studieze limba maternă la domiciliu, atunci autorităţile locale vor sprijini acordarea transportului pînă la şcoala apropiată cu predare în limba maternă şi se vor îngriji ca şcolarii să aibă cazarea şi masa gratuită la şcolile-internat, unde se studiază în limba minorităţilor naţionale”.

În anul 2007 Romînia a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale şi minorităţilor naţionale. În conformitate cu Legea despre ratificarea Cartei, dispoziţiile ei se găsesc în următoarele limbi pe teritoriul Romîniei: bulgară, germană, rusă, sîrbă, slovacă, turcă, maghiară, ucraineană, croată, cehă, albaneză, armenească, greacă, idiş, italiană, macedoneană, poloneză, romă, ruteană, tatară.

Un element important al reglării normative a drepturilor minorităţilor etnice sunt Acordurile bilaterale. În anul 1997, la Cernăuţi, Ucraina şi Romînia au semnat Acordul despre relaţiile de bună vecinătate şi colaborare. Despre drepturile minorităţilor etnice se vorbeşte în articolul 13 al Acordului, ce ocupă o treime din întregul Acord. În corespundere cu acesta Părţile au hotărît să utilizeze normele şi standardele internaţionale, ce determină drepturile persoanelor, care aparţin la categoria minorităţilor naţionale, şi anume acele norme şi standarde din Convenţia-cadru a Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale, de asemenea, din alte documente internaţionale.

Ucraina şi Romînia s-au obligat să creeze pentru persoanele, care aparţin la minorităţile naţionale ucrainene din Romînia şi minorităţile romîneşti din Ucraina, condiţii egale pentru studierea limbii lor materne. Pe lîngă aceasta, ambele state au recunoscut că reprezentanţii minorităţilor naţionale să fie loiali cu statul, a căror cetăţeni sunt, să respecte legislaţia ei naţională.

 

 

Limba ucraineană în sfera învăţămîntului, culturii, mijloacelor de informare în masă

                                                  

                                                   Educaţie

După cel de-al doilea Război Mondial, în satele populate compact de ucraineni toate materiile şcolare se predau în limba ucraineană. Şcoala era o celulă a vieţii ucrainene: aici se marcau sărbătorile religioase şi naţionale, datele însemnate din viaţa personalităţilor de vază ucrainene etc.

Începînd cu anul 1964 activitatea cultural-educativă a ucraineilor din Romînia începe să fie urmărită. Au fost lichidate aproape toate şcolile cu predare în limba ucraineană şi întreaga muncă cultural-educativă prin sate, este interzisă folosirea în presă a denumirilor de localităţi în lima ucraineană.

În Romînia contemporană nu sunt instituţii preşcolare şi şcoli primare, generale, medii cu predare în limba ucraineană. În 63 de şcoli din localităţile populate compact de ucraineni limba ucraineană se predă ca obiect (mai mult facultativ şi la dorinţă). În limba ucraineană se studiază doar la Liceul „Taras Şevcenko” din oraşul Sighetul Marmaţiei. Instituţia şcolară şi-a reînceput activitatea în anul 1977. La baza liceului „Laţcu Vodă” din orăşelul Siret, judeţul Suceava se planifică pînă în anul 2011 reînnoirea liceului ucrainean.

Actualmente pe lîngă liceul „Laţcu Vodă” funcţionează trei clase ucrainene.

Referitor la studiile superioare, astăzi în trei universităţi romîneşti, inclusiv şi în Bucureşti, sunt secţii de limba ucraineană, deschise cu 50 de ani în urmă. La aceste secţii, anual studiază, de regulă, 10-15 studenţi.

1.      Universitatea Bucureşti. La facultatea de limbi străine şi literatura, pe lîngă catedra de limbi slave şi literatura activează secţia de limba şi literatura ucraineană.

2.      Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. La facultatea de filologie şi ştiinţe comunicative pe lîngă catedra de limba şi literatura romînă activează secţia de limba şi literatura ucraineană.

3.      Universitatea „Babeş-Boliai”, or.Cluj. Catedra de filologie slavă a Universităţii din Cluj a fost înfiinţată în anul 1919. La facultatea de filologie pe lîngă catedra de filologie ucraineană activează secţia de limba şi literatura ucraineană.

 

Cultura

Uniunea ucrainenilor din Romînia sistematic desfăşoară manifestări culturale şi artistice pe contul Bugetului de stat al Romîniei şi cu sprijinul Ucrainei, de asemenea, a sponsorilor.

În judeţul Suceava funcţionează activ colectivul vocal-instrumentist „Strunele Negostinei”, grupul vocal „Soacrele”. În oraşul Bucureşti activează ansamblul „Steaua”, care evoluează cu succes la festivalurile naţionale şi internaţionale, iar principalul – adună în jurul său tineretul ucrainean – studenţi, liceişti. În oraşul Timişoara se află Casa de cultură ucraineană a judeţului Timiş.

 

Ediţiile periodice ale Uniunii ucrainenilor din Romînia

Pe contul Bugetului de stat al Romîniei Uniunea ucrainenilor din Romînia editează 4 periodice (3 – în limba ucraineană şi 1 – în limba romînă). În particular:

1.      „Ukrainskii visnîk” – ziar (or.Bucureşti), redactor-interimar Mihail Mihailiuc.

2.      „Viline slovo” – ziar cultural (or.Bucureşti), redactor-interimar Ivan Covaci.

3.       „Curierul ucrainean” (în limba romînă) – ziar (or.Bucureşti), redactor-şef Ivan Robciuc.

4.      „Naş golos” – revistă literar-culturală a scriitorilor ucraineni din Romînia (or.Bucureşti), redactor-şef Irina Moisei.

5.      „Dzvonîk” – revistă pentru copiii ucraineni din Romînia, redactor-şef Mîcola Corsac.

Aceste ediţii se tipăresc 1-2 pe lună şi deseori nu ajung pînă la cititor din cauza lipsei sistemului de furnizare.

 

 

 

Organizaţiile nonguvernamentale ale ucrainenilor

 din Romînia

Uniunea ucrainenilor din Romînia a fost înfiinţată în anul 1990.

Principala sarcină a UUR constă în păstrarea identităţii naţionale a ucrainenilor, culturii ucrainene, limbii materne, tradiţiilor strămoşeşti. Cu efortul Uniunii se tipăresc cele trei ediţii în limba ucraineană şi una în limba romînă, opere publicistice şi literare. Acestea sunt, în general, traduceri din literatura ucraineană în limba romînă, de asemenea, opere de-ale scriitorilor romîni.

Ca minoritate naţională oficială ucrainenii au un loc rezervat în Parlamentul Romîniei, pe care îl deţine preşedintele UUR S.Buciuta. De asemenea, UUR are reprezentant în Consiliul minorităţilor naţionale-organul consultativ pe lîngă Guvernul Romîniei, care întruneşte toate ONG-urile minorităţilor naţionale recunoscute oficial.

În fiecare judeţ populat compact de ucraineni (sunt 9 la număr) obligatoriu funcţionează un consulat, înfiinţat de UUR.

Pe lîngă aceasta, anual, din Bugetul de stat al Romîniei pentru avtivitatea UUR se alocă fonduri considerabile în sumă de apropae un milion de dolari.

Uniunea democratică a ucrainenilor din Romînia (UDUR) înfiinţată în anul 1995, ca organizaţie ce este în opoziţie faţă de UUR. În fruntea UDUR se află Dimitrie Morgan. Scopul existenţei acestei organizaţii – de a se opune conducerii UUR, extinzînd informaţia compromiţătoare prin intermediul mijloacelor de informare în masă ucrainene şi romîneşti. Din anul 2009 UDUR şi-a încetat activitatea.

Forumul naţional al ucrainenilor din Romînia, înfiinţat în iunie 2009, ca organizaţie a ucrainenilor etnici din Romînia. A început să funcţioneze în judeţul Suceava, dar s-a extins şi pe teritoriile altor localităţi populate compact de ucraineni. Prşedinte este Alexandru Mandiuc, membrul Partidului Social-democratic din Romînia. FNUR întreţine legături de prietenie cu vicariatul Bisericii greco-catolice din Romînia şi „Uniunea huţulilor”.

 

 

Religia

Majoritatea populaţiei ucrainene în Romînia a fost ortodoxă, greco-catolicii prevalau în Marmaroşcina şi Banat. După lichidarea Bisericii greco-catolice din Romînia în anul 1948 credincioşii au trecut la ortodoxie.

În anul 1990 în Romînia a fost reînnoit Vicariatul ortodox ucrainean, reşedinţa căruia se află în or. Sighetul Marmaţiei. Vicariatul ortodox ucrainean se află sub jurisdicia Patriarhiei Bisericii ortodoxe romîne. Serviciile divine şi predicile în BOR se desfăşoară aproape peste tot în limba romînă, în afară de Siret, şi acesta este un mijloc de romînizare.

În anul 1996 în Romînia a fost reînnoit Vicariatul general al BGCU cu sediul în or.Suceava. Această biserică este alcătuită din decanatele Bucovinean (5 parohii), Maramureşean (5 parohii) şi Satu Mare (7 parohii), de asemenea, circumscripţia Banat (2 parohii) şi numără în jur de 6 mii de enoriaşi.

 

 

Concluzii

Situaţia minorităţii ucrainene în judeţul Suceava se caracterizează prin tendinţele puternice de asimilare. Mulţi dintre etnicii ucraineni au declarat că sunt romîni şi nu ucraineni la recensămîntul din anul 2002. Majoritatea ucrainenilor nu pot să citească şi să scrie în limba ucraineană şi îşi doresc ca şi copiii lor să studieze în limba romînă. În timp ce asimilarea de bună voie ar fi o caracterizare justă a situaţiei din prezent, motivele ei au rădăcini în politica represivă din anul 1989 a regimului comunist romînesc. Din acest punct de vedere, autorităţile romîneşti are o responsbilitate referitor la sprijinirea ucrainenilor, care vor să păstreze, să dezvolte şi să consolideze identitatea lor etno-culturală în paralel cu identitatea romînească.

 

Scridb filter