Календар

Березень 2024
Пн Вт Ср Чт Пт Сб Нд
« Вер    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Ukrainian for beginners

Ediţia curentă a Festivalului obiceiurilor de iarnă a fost specială şi neobişnuită

SONY DSCSuntem în toiul sărbătorilor de iarnă. Sărbători, ce de-a lungul anilor au adus în casele oamenilor marea bucurie a sosirii Noului An, a Naşterii Domnului, Sfântului Vasile, Bobotezei şi Sfântului Ioan. Oamenii se primeneau de aceste zile praznicale şi le întâmpinau mai întâi la sfintele slujbe, iar apoi, cum se cuvenea, în sânul familiei. În anul curent neliniştea din ţară a răpit oamenilor această bucurie, în schimb, unindu-i şi mai mult în jurul tradiţionalului pom de Crăciun, unde cu pioşenie ei şi-au urat „La mulţi ani” şi au colindat sfintele cântări. Cu gândul au ajuns iute şi până la război, dar apoi, repede au zis „nu”, acum nu e momentul să se gândească la rău, doar vine Anul Nou. Nepăsarea nu este caracteristică bucovinenilor şi din nou se întrebau: „oare ce fac cei ce luptă în zona de conflict; oare ce mănâncă în seara de Revelion; oare au brad; ascultă colinde?” Şi iarăşi luaţi de valul emisiunilor de la televizor, mesajele telefonice şi strigătele urătorilor, uitau de război. În speranţa că totul va fi bine, că, cât de curând războiul nedelarat, va ajunge la un sfârşit şi nu va mai fi declarat nicicând, cu gândul la pace, oamenii au întâmpinat anul 2015. Читати далі: Ediţia curentă a Festivalului obiceiurilor de iarnă a fost specială şi neobişnuită

Scridb filter

Adresarea Consiliului Societăţii pentru cultura moldovenească din Bucovina către cetăţenii din regiune

imagesDragi locuitori ai ţinutului !

Moldovenii, oriunde s-ar afla, aşteaptă cu nerăbdare sosirea primăverii, pentru a întâlni cu demnitate şi în manieră tradiţională sărbătoare noastră naţională – „Mărţişor”.

Anul acesta, aşteptările întru sosirea primăverii au fost eclipsate de evenimentele tragice din ţară. Conducerea statului a ajuns dincolo de orice norme acceptabile în lumea civilizată. Rezistenţa politică a dus la pierderi mari de vieţi omeneşti .
În această situaţie, nu avem dreptul moral de să sărbătorim cu mult fast sărbătoarea „Mărţişor”. Bunăoară, considerăm că este mai corect să ne limităm întru a întîlni sărbătoarea primăverii „Mărţişorul” în cercul familiei sau cu prietenii, pentru a nu pierd, ci a continua tradiţiile naţionale.
Punînd un mărţişor la piept fiecare dintre noi ne vom aminti de victimele nevinovate şi îi vom onora pe cei căzuţi cu un minut de reculegere .
Vă mulţumim pentru înţelegere .

Scridb filter

Floarea măreaţă a Bucovinei

113722Anul acesta s-а împlenit 150 de ani de la naşterea scriitoarei Olga Kobîleanska. Întrucât ea a vut o contribuţie ponderabilă la dezvoltarea culturii ucrainene, marcarea aniversării s-a desfăşurat la nivel naţional, conform dispoziţiei Radei Supreme a Ucrainei.
Olga Kobîleanska este autoarea imaginilor monumentale ale femeilor în literatura ucraineană, care mai presus de toate credea în puterea raţiunii umane şi conştiinţă, care „se spovedea” în romane şi „plângea în poezie”, vultur de munte, trandafirul magnific al literaturii ucrainene, aşa precum au descris-o poetic cei, care au apreciat creaţia ei, doamnă nobilă şi înţeleaptă, care cu cuvântul său literar a înălţat literatura ucraineană până la piscul cuvântului de elită şi, în acelaşi timp, pictoriţă a sufletelor locuitorilor satelor bucovinene – aceasta este Olga Kobîleanska, fiica genială a poporului său. Читати далі: Floarea măreaţă a Bucovinei

Scridb filter

O CLIPĂ DE RĂGAZ ALĂTURI DE ION SURUCEANU

IMG_0745“Cînd există loc în inimă, există şi în casă”, glăsuieşte proverbul popular. Eu aş inversa acest proverb şi aş zice că dacă există loc în casă, atunci şi în inimă se va găsi un mic spaţiu pentru oaspetele drag, venit din depărtare, dar şi cu daruri alese. Această trăsătură cu adevărat este caracteristică bucovinenilor, care pentru a cîta oară l-au primit cu ospitalitate pe cîntăreţul moldovean, Artistul poporului în RSS Moldovenească Ion Suruceanu. Este un musafir frecvent al ţinuturilor noastre, reuşind de fiecare dată, cînd vine la Cerăuţi să sfinţească locul.
Iată că şi săptămîna trecută, interpretul modovean a sosit la Cernăuţi cu un concert pentru publicul, care i-a devenit deja admirator devotat. A adus cu sine o dispoziţie de veselie şi voie bună, aşa precum numai la moldoveni întîlnim. Iar cîntecul a fost darul pe care l-a închinat cu dedicaţii cordiale melomanilor adunaţi în sală. Nu ştiu dacă a fost o evoluare pregătită special pentru Cernăuţi, dar spectatorii s-au simţit minunat la concertul numit deosebit, cîntăreţul reuşind să cucerească toate inimile, ce se zbăteau în ritm cu muzica şi vocea-i fermecată. Читати далі: O CLIPĂ DE RĂGAZ ALĂTURI DE ION SURUCEANU

Scridb filter

CĂRŢILE-S NEMURITOARE…

DSC_1006Săptămîna trecută, la şcoala de muzică „Mîcola Mozgovîi” din Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi a avut loc prezentarea a cîteva cărţi de o însemnătate ponderabilă pentru îmbogăţirea tezaurului literar a regiunei. De ce? Fiindcă autorii publicaţiilor au creat şi crează de dragul copiilor, discipolilor săi. Adunarea literară a fost iniţiată de Societatea interraională a culturii moldoveneşti di Bucovina şi sprijinită de secţia cultură, naţionalităţi şi religii a Administraţiei locale.
Şi pentru că asemenea manifestări, şi anume prezentări de carte au loc mai rar în Noua Suliţă, se observau emoţiile domnului Scerbaniuc, ale fiicei lui Mihail Achiţa – Cristina, moderatoarei-colega de serviciu a autorilor Svetlana Miroşnicenco, elevilor, care au declamat poeziile dom¬nului Achiţa şi au interpretat piesele lui Vladimir Scerbaniuc.
Cei prezenţi în sala de festivităţi a şcolii de muzică s-au familialirizat cu placheta de versuri în limba moldovenească a regretatului Mihail Achiţa „Din stele ţi-aş face cunună” şi a treia „Culegere de piese muzicale pentru elevii şcolilor de muzică” a lui Vladi¬mir Scerbaniuc. Читати далі: CĂRŢILE-S NEMURITOARE…

Scridb filter

În regiunea Cernăuţi au fost create condiţii favorabile pentru dezvoltarea uniformă a reprezentanţilor tuturor naţionalităţilor, ce locuiesc în Bucovina

MDespre măsurile referitoare la păstrarea armoniei între naţionalităţi, înţelegerea şi soluţionarea problemelor culturale ale minorităţilor naţionale din ţinut s-a discutat recent, la conferinţa de presă de selector a şefului direcţiei cultură a Administraţiei de stat din Cernăuţi Ivan Petruseac.
Potrivit spuselor dumnealui, în regiunea Cernăuţi au fost create condiţii favorabile pentru dezvoltarea uniformă şi participarea activă în viaţa social-culturală, spiritual-culturală a reprezentanţilor tuturor naţionalităţilor, ce locuiesc pe teritoriul Bucovinei.
„Pe teritoriul regiunii locuiesc reprezentanţi ai aproape 80 de naţionalităţi, cei mai numeroşi fiind ucrainenii, românii, moldovenii, ruşii, evreii, polonezii şi germanii. În ţinutul nostru, pentru renaşterea, păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor naţionale, a limbilor şi obiceiurilor, funcţionează cu succes 22 de societăţi naţional-culturale. La iniţiativa lor, în comun cu instituţile de stat, se înfiinţează muzee, se organizează expoziţii, se desfăşoară sărbători naţionale, festivaluri, serate literare etc”, – a accentuat Ivan Petruseac.
Dumnealui a specificat că în regiunea cernăuţi se numără 459 colective de amatori ai scenei ale comunităţilor naţionale: 325 – romîneşti, 112 – moldoveneşti, 17 – poloneze, 2 – evreieşti, 3 – ruseşti. Pentru nivelul profesional înalt şi măiestrie 23 colective de amatori au primit titlurile de „popular” şi „exemplar”. Читати далі: În regiunea Cernăuţi au fost create condiţii favorabile pentru dezvoltarea uniformă a reprezentanţilor tuturor naţionalităţilor, ce locuiesc în Bucovina

Scridb filter

TOAMNA A SOSIT CU JUBILEUL DE AUR în familia şcolară din Răchitna

DSC_0182 (1)Acum, când frunzele se desprind din copaci şi în jur se aşterne un covor sclipitor, într-o atmosferă frumoasă de sărbătoare şi fast, în satul Răchitna, din ţinutul Cernăuţiului, copiii şi profesorii au sărbătorit cu toţii jubileul de aur al şcolii. S-au alăturat fiestei locale şi comunitatea satului, care nu a rămas indiferentă şi a sosit în număr mare la sărbătoare. Aici au fost prezenţi foştii directori şi profesori ai şcolii, foştii elevi, care astăzi locuiesc peste hotare, oameni în etate, care au povestit, cum cu 50 de ani în urmă a început viaţa şcolară în noua clădire. Au fost şi copii mai mici, şi mai mari, îmbrăcaţi frumos, gata să prezinte programul de concert, consacrat jubileului şcolii. Nelipsite au fost şi cadourile, şi cuvintele de recunoştinţă la adresa pedagogilor-veterani, mesajele de felicitare şi urările de prosperare în sânul familiei şcolare, multă bucurie şi armonie în mijlocul comunităţii răchitnene.
A început manifestarea cu derularea cadrelor din istoria şi viaţa actuală a şcolii, pe noul, dăruit cu ocazia sărbătorii, proiector multimedia. Cei prezenţi la ziua de naştere a şcolii au comemorat printr-un minut de reculegere persoanele, ce au adus un mare aport la formarea comunităţii şcolare în Răchitna, iar aceştia – directorii şi profesorii, care astăzi nu mai sunt în viaţă. Читати далі: TOAMNA A SOSIT CU JUBILEUL DE AUR în familia şcolară din Răchitna

Scridb filter

DIN IZVORUL POPORULUI

IMG_2283extragem zilnic „zăcăminte” de frumoase tradiţii şi obiceiuri, datini străvechi la zile speciale de sărbătoare, cântece şi dansuri, zicători şi proverbe, strigături şi poezii, dar şi multe alte valori culturale. Poporul nostru dintotdeauna a fost unul bogat, şi aici să nu se înţeleagă neapărat bogăţia materială, ci acea spirituală, căreia astăzi încercăm să-i redăm actualitate. Oare cine nu ştie de cum se petreceau pe vremuri tinerii, cum se adunau la hore şi se încingeau în dansuri zeloase pînă hăt spre răsăritul soarelui. Cine n-a auzit de şezătorile din sat? Şi aici tineretul era nelipsit. Ba, chiar pentru ei se făceau acestea, avînd ca scop primar instruirea prin muncă. Pe muncă se punea accentul foarte mult pe când bunicii noştri erau în floarea vîrstei. Tânărul, care se gândea la însurătoare sau tînăra ce visa la măritiş, trebuiau să fie în primul rând harnici. Şi atunci într-o simplă şezătoare, toate erau gândite în aşa fel, încât participanţii să înveţe din cele ale cusutului, ţesutului, toarcerii, brodatului etc., dar să ochiască şi câte un suflet drag pentru a întemeia o familie. Iată deci, filozofia celor de-o seamă cu bunicii noştri nu era una simplă. Nu mai zic că tot la acele adunări de seară se cânta ca la nunţile satului. Читати далі: DIN IZVORUL POPORULUI

Scridb filter

Conferinţa ştiinţifico-practică „Interacţiunea culturilor moldovenească şi ucraineană: istorie şi contemporaneitate”

DSC_0087 (1)Conferinţa ştiinţifico-practică „Interacţiunea culturilor moldovenească şi ucraineană: istorie şi contemporaneitate”
a avut loc vinerea trecută la baza Universităţii naţionale din Cernăuţi „Iu.Fedcovici”. Organizatorii conferinţei au fost Societatea interraională a culturii moldoveneşti din Bucovina în comun cu facultatea de istorie, politologie şi relaţii internaţionale a UNC „Iu.Fedcovici”. În cadrul conferinţei s-a discutat în special despre legăturile interetnice între popoarele moldovenesc şi ucrainean, aspectele culturologice şi spirituale ale acestor două etnii: etnografia, folcloristica, ştiinţa despre limbă, religia; dezvoltarea social-economică şi culturală a poporului moldovenesc; renaşterea culturii, limbii, tradiţiilor şi obiceiurilor moldoveneşti.
Decanul facultăţii de istorie, politologie şi relaţii internaţionale a UNC profesorul Alexandru Dobrjanki a deschis conferinţa, iar profesorul Gheorghe Cojoleanco a dirijat prima ei şedinţă. Printre oaspeţii onoraţi ai conferinţei au fost Vasile Nahamco, şeful secţiei naţionalităţi, religii şi patrimoniu cultural a direcţiei cultură, naţionalităţi şi religii a ARS Cernăuţi, Oxana Sacrier, specialist principal al Departamentului învăţământ şi ştiinţă, tineret şi sport a ARS Cernăuţi. Către participanţii la conferinţă s-a adresat şi Anatolie Fetescu, preşedintele Asociaţiei panucrainene naţional-culturală. Читати далі: Conferinţa ştiinţifico-practică „Interacţiunea culturilor moldovenească şi ucraineană: istorie şi contemporaneitate”

Scridb filter

Noul Comisar suprem al Organiţiei pentru securitate şi cooperare în Europa Astrid Tors a început să-şi îndeplinească mandatul

104344Gaaga, 20 august 2013 – Astrid Tors, care de curînd a fost numită Comisarul suprem al OSCE în chestiunile minorităţlor naţionale, a început să-şi îndeplinească mandatul său de trei ani la Gaaga.
Doamna Tors este membra Parlamentului Finlandei din anul 2004. De asemenea, dumneaei a ocupat postul de Ministru în chestiunile migraţiei şi chestiunilor europene şi a fost membra Parlamentului European. Ea a fost numită în postul de Comisar suprem în chestiunile minorităţilor naţionale în urma deciziei consensuale a tuturor 57 de ţări-participante la OSCE.
Începîndu-şi activitatea, doamna Tors a afirmat: „Pentru mine e o onoare să continui misiunea importantă, a predecesorilor mei. Instituirea Comisarului superior reprezintă o valoarea pentru statele-participante la OSCE, şi aş vrea să continui acest lucru în colaborare strînsă cu toate ţările-participante”.

Scridb filter