|
|
 Suntem la sfârșitul sărbătorilor de iarnă. Sărbători, ce de-a lungul anilor au adus în casele oamenilor marea bucurie a sosirii Noului An, a Naşterii Domnului, Sfântului Vasile, Bobotezei şi Sfântului Ioan. Oamenii se primeneau de aceste zile praznicale şi le întâmpinau mai întâi la sfintele slujbe, iar apoi, cum se cuvenea, în sânul familiei.
Și anul acesta, cu gânduri numai de bine moldovenii din Bucovina au deschis uşa noului an, sperând că va aduce tuturor locuitorilor Ucrainei un cer paşnic şi un pământ bogat, pâine rumenă pe masă şi apă rece în izvor, prietenie şi dragoste între oameni.
Ne bucură faptul, că la aceste festivalități, se observă foarte bine tradiția, când artiștii locali gustă din ”vedetism” predau ștafeta începătorilor, în așa mod pleiada amatorilor scenei ”regenerându-se” de la an la an, poate chiar de la lună la lună. Bunăoară, a devenit obișnuită aparența micilor talente pe scenele din satele raionului.
Bucuria colindului este nemărginită, colindatul fiind obiceiul cel mai bine păstrat. Gazdele, care primesc colindatorii, își deschid porţile caselor, din care îi îmbie un miros dulce de mere, colaci calzi și bomboane, precum și mirosul bradului proaspăt împodobit. E interesant, dar în diferite localități din raion sunt a lor specifice colinde, ce le cunosc toți din sat. De-i ucrainean sau moldovan, colinda tot colindă este și urătura, care ne aduce aceleași urări de bine, numai omenie și înțelegere să fie.
Colindatul, uratul, Malanca, Capra, ”Turcii” sunt doar unele dintre obiceiurile bucovinene. Printre acestea vream să amintim și de Cal, un alt personaj folcloric fără de care nu se treceau sărbătorile de iarnă. Calul sau căiuții, și ei erau vestitorii sărbătorilor de Anul Nou și Crăciun, și aducătorii de voie bună în curțile țăranilor. Căiuții au fost nelipsiți și de la ”Întâlnirea de Crăciun” din localitățile din raion și în anul acesta. În mai multe sate se putea vedea ”perechi de cai” înfrumuseţaţi cu podoabe (căiuții mărşinţeni, caii plăvani de la Costiceni, Dranița, Vancicauți, Dinauți, Boian și în multe alte sate), precum și horele lor tradiționale, ce ne demonstrează, că și dansul este nelipsit, atunci când în casele locuitorilor din Bucovina e sărbătoare.
Vă redăm cîteva segvențe de la măsurile consăcrate sărbătorilor de iarnă din Marșinți, raionul Nouă Sulița, precum și din centrul raional Nouă Sulița.
Corespondentul nostru
Fotografii: A. Romanțov Читати далі: În localitățile moldovenești din raionul Nouă Sulița regiunea Cernăuți cu respect se păstrează obiceiurile de iarnă
Scridb filter
 Cîtă bucurie, cîte emoţii, cîtă dragoste poate aduce colinda, urătura, cântecul, dansul popular, adică ceia, cu ce nu se poate trece prin multeașteptatele sărbători de iarnă! De toate acestea au avut parte locuitorii ținutului, întîmpinînd Anul Nou cu dispoziţie agreabilă şi inimile pline de căldură.
Cu adevărat renaşterea a noii pagine de dezvoltare a patriotizmului etniei moldovenești, culturii, tradițiilor a fost menirea Festivalului internațional a culturii moldovenești ”Întâlnirile de Crăciun” din satul Dinăuți raionul Noua Suliţă (regiunea Cernăuţi), organizat de Asociației Tinerilor moldoveni din Nordul Bessarabiei (președinte – Sergiu Reabco), cu sprijinul secției de cultură, naționalităților, religiilor, sportului și tineretului a ARS Nouă Sulița (șefa – Svetlana Mihailova) și asociației interaionale a culturii moldovenești din Bucovina (președinte – Iurie Stadniciuc), cu scopul de a păstra și a transmite generațiilor urmatoare toată frumusețea și gingășia tradițiilor naționale moldovenești.
Sarbatorile de la cumpăna anelor și pentru ucraineni, și pentru moldoveni este o perioada bogata in obiceiuri. Aceste sărbători ale ciclului de iarnă – Crăciunul, Anul Nou, Bobotează ș.a. – au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de început de an. Compământenii noștri, îl folosesc pe lîngă calendarul oficial, recunoscut de stat şi de biserică, un calendar neoficial – calendarul popular – creat de popor şi transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial şi de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe săptămîni şi luni, calendarul popular indică timpul optim pentru arat şi semănat, pentru petit şi logodit, pentru moştenirea strămoşilor sau aflarea ursitei. Sărbătorile şi obiceiurile populare de iarnă stau ca un simbol a păstrării ceia, ce a ajuns la noi peste veacuri, necatând la toată istoria ambițuitată a neamului.
Pentru toți oamenii noștri, tradiţiile şi datinile sunt un izvor de trai sufletesc care-i înalţă, îi întăreşte şi le dă viaţă. Acesta este cel mai scump tezaur moştenit şi, la rîndul lui, lăsat moştenire urmaşilor. Toți sper și cred, că sărbătorile acestea aduce belşug și fericire în casele oamenilor.
Festivalul la Dinăuți s-a petrecut la un nivel înnalt. Colectivele locale, cântăreți amatori, colectivele de dansuri se schimbau în scenă rînd pe rînd, aducînd prin măistrsa sa satisfacții nemaipominite pentru tot publicul. Mult de descris concertul nu o să facem, e înțeles și așa, că dovadă, un dans efectuat la festival de colectivul amator de dans ”Bucuria” a casei de cultură din Dinăuți și video cărui a fost redat prin internet, în decurs de două zile a fost vizionat peste o mie de ori. Aceasta ceva spune despre măestria participanților!
Ca oaspeți de onoare ai sărbătorii în acest an a fost ansamblu de dansuri populare moldovenești “Struhurash” din Tohatin municipiul Chișinău în frunte cu Dumitru Roibu, președintele Asociației Obștești „Urmașii lui Ștefan” din Republica Moldova. Tinerilor dansatori le-au fost organizate excursii în Cernăuți, Hotin, Banceni, precum și alte activități comune cu tinerii din Dinăuți, orientate spre consoldarea tinerilor moldoveni de pretutindeni.
În cadrul festivalului, Dumitru Roibu a înmînat cărți ”Istoria Moldovei” în trei volume organizatorilor festivalului și a solicitat pe toți cu așa cuvinte: „Pentru noi este o onoare să fim prezenți la acest eveniment cultural deosebit de important pentru comunitatea de moldoveni din Bucovina. Asociația Urmașii lui Ștefan va depune efort maximal pentru lansarea inițiativelor comune cu tinerii moldoveni din afara granițelor pentru a contribui la devoltarea spirituală, culturală și identitară a moldovenilor. Este foarte important ca dialogul dintre moldovenii din Republica Moldova cu cei din afara granițelor să continuie mereu și într-un spectru larg de domenii, cultural, social, tineret, sport, media, etc.”
La sfârșitul concertului, scopul careia este și conservarea valorilor spiritual și culturale moldovenești, fiecare participant a fost felicitat cu un cadou valoros și o diplomă de recunoștință, iar din numele organizatorilor Serghei Riabko (”inima” acestui Festival) a mulțumit tuturor celor care au contribuit la eveniment. Cu cuvinte de felicitare a ieșit în scenă și d-na Svetlana Mihailova, și d-l Iurie Stadniciuc, precum și primarul satului Dinăuți – Volodimir Istratii.
Asociațiile moldovenești din regiunea Cernăuți, scopul cărora este de a promova și a păstra identitatea, valorile etniei moldovenești din Ucraina, se alipesc la toate felicităril a Anului Nou și privește înainte cu speranță, ințelegire și recunoștință. Noul an se așterne inainte noastră ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Hai să scriem fiecare pagină numai cu lucruri bune, împliniri și fericire, pentru că la sfârșitul volumului s-ăl citim cu bucurie. La toți dorim, că anul 2017 să ne aducă mute binecuvântări, har și pace și fiecare secundă să o petrecem sub protecția lui Dumnezeu. La Mulți Ani!
Centrul de presă
a asociației interaionale
a culturii moldovenești
din Bucovina
Читати далі: Festivalul internațional a culturii moldovenești din Dinăuți regiunea Cernăuți – un nou impuls a dezvoltării a relațiilor bilaterale dintre tinerii din Bucovina și Respublica Moldova
Scridb filter
 Дорогі друзі!
Прийміть найщиріші вітання з Новим роком та Різдвом Христовим. Нехай святкова радість запанує у кожній вашій домівці. Новий 2017 рік хай стане стартом добрих справ, починань, засіє вас міцним здоров’ям, щастям, успіхами. Зичу щоб у новому році справдились всі ваші мрії.
Dragi prieteni!
Primiţi sincere felicitări cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou şi Naşterea Domnului! E cumpăna dintre ani, să privim înapoi cu iertare, înainte – cu speranţă, în jos – cu înţelegere şi în sus – cu recunoştinţă. În ajunul Anului Nou fiecare dintre noi totalizează cele realizate în anul precedent, făcând planuri pentru viitor.
Luându-ne rămas bun de la anul ce a trecut, dorim să avem pace şi concordie în mijlocul familiilor, sănătate trainică, fericire, multe evenimente şi realizări frumoase în viitor.
Fie ca anul care începe să vă aştearnă-n cale poteci netede, presărate cu realizări remarcabile, împliniri, sănătate şi fericire. Spiritul sfintelor sărbători să vă călăuzească pretutnideni, încălzindu-vă inimile cu dragoste, duioşie şi blândeţe.
În anul 2017 să vi se împlinească toate dorinţele, câte una în fiecare zi, având parte de succes în toate sferele. Un An Nou plin de bucurii şi împliniri!
Cu colinde de Crăciun
Vă doresc un an mai bun,
Şi cu dragostea creştină
Să primiţi în dar lumină.
Zurgălăi din flori de gheaţă
Să vă bucure în viaţă,
Mult noroc s-aveţi în toate
La mulţi ani cu sănătate!
Голова міжрайонного товариства молдавської культури Буовини, Юрій Стаднічук
Președintele comunității interraionale a culturii moldovenești din Bucovina, Iurie Stadniciuc
Scridb filter
 Aflat în vizită la Cernăuți, la 1 noiembrie 2016, Ambasadorul Ruslan Bolbocean a avut o întrevedere cu Guvernatorul regiunii Cernăuți, Alexandr Fisciuk și președintele comunității interraionale a culturii moldovenești din Bucovina Iurie Stadniciuc.
În cadrul discuției au fost abordate un șir subiecte de interes comun ale relațiilor moldo-ucrainene, un accent aparte fiind pus pe domeniul cooperării interregionale și transfrontaliere. Interlocutorii au punctat posibilitățile de dinamizare a cooperării comercial-economice, în context fiind salutată desfășurarea la Cernăuți a Forumului economic trilateral Moldova-Ucraina-România, idee care a fost promovată activ pe parcursul anului de Ambasada RM la Kiev.
Printre temele de discuție au figurat și problematicile privind reglementarea raporturilor de proprietate, protecția râului Nistru și funcționarea CHE Dnestrovsk.
De asemenea, Ambasadorul a abordat modalitățile de susținere și promovare a comunității moldovenilor din regiune, apreciind în context sprijinul şi atenţia de care se bucură aceasta din partea oficialităţilor regiunii Cernăuți.
La finele întrevederii, Ambasadorul i-a oferit Guvernatorului regiunii Cernăuți un covor fabricat în Republica Moldova ce conține imaginea Marelui Cobzar al Ucrainei, Taras Șevcenko. Читати далі: Aflat în vizită la Cernăuți, la 1 noiembrie 2016, Ambasadorul Ruslan Bolbocean a avut o întrevedere cu Guvernatorul regiunii Cernăuți, Alexandr Fisciuk și președintele comunității interraionale a culturii moldovenești din Bucovina Iurie Stadniciuc.
Scridb filter
 Având dorința fermă încă din frageda vârstă de a scrie și a cânta, iată că roata vieții i-a adus Sofiei Roșca surpriza împlinirii dorinței din copilărie. Deși de câțiva ani buni, dumneaei a devenit cunoscută în regiunea Cernăuți și în întreaga Bucovină, prin cântecele și poeziile ei, iată că abia acum a văzut lumina tiparului prima ei carte de versuri, întitulată ”Vai, ce mare bogăție”. Este cartea, la care dumneaei a muncit extrem de mult, și-a depus silința pentru a o realiza pe placul cititorilor și admiratorilor creației dumneaei. Însăși Sofia Roșca ne îndeamnă pe toți, să-i citim cartea, pentru a înțelege mesajul ei, adresat nouă, pentru a sesiza prin vers frumusețea Bucovinei, pentru a împărtăși împreună cu autoarea bucuria sau tristețea. Poate lungă i-a fost așteptarea, dar momentul bucuriei a sosit și acesta a fost prezentarea primei sale cărți ”Vai, ce mare bogăție”. Cu această ocazia, zilele trecute, Sofia Roșca a adunat întreaga ei familie de rude, persoane apropiate, prieteni și colegi întru a le face cunoștință cu una dintre cele mai mari realizări din viața sa. La evenimentul mult așteptat și dorit au sosit rudele, oaspeți din regiunea Cernăuți, care împreună cu prezența la manifestare i-au adus bucurie, flori, cadouri și mesaje de felicitare autoarei cărții.
Cel care a reprezentat comunitatea satului natal al Sofiei Roșca la sărbătoare a fost Gheorghe Nichitovici, primarul satului Marșinți, care a adus alese mulțumiri Sofiei Alexeevna, pentru activitatea remarcată atât în sat, cât și în întregul ținut bucovinean. În ziua respectivă, s-a vorbit mult nu doar despre faptul că Sofia Roșca scrie versuri, dar și despre mulțimea preocupațiilor frumoase, cu care se îndeletnicește dumneaei. Sofia Alexeevna a adus glorie satului natal moldovenesc prin cântecul duios, prin poeziile scrise cu multă dăruire de sine, prin costumele extraordinare, ce le-a colectat de la bătrânii satului sau le-a confecționat personal. Din parftea școlii locale a sosit la eveniment profesoara Maria Vornnic. Au fost rostite alese spuse pentru vinovata manifestării, chiar s-a vorbit despre eventuala introducere în programul școlii a poeziilor Sofiei Roșca. Читати далі: Bucuria împlinirii dorinței – prezentarea cărții ”Vai, ce mare bogăție”
Scridb filter
 Dragostea de carte şi începutul unui nou an de şcoală, ne adună la începutul unei luni frumoase de toamnă pentru a ne spune: Bun venit la Ziua Cunoştinţelor!
Întîi septembrie, în fiecare instituţie de învăţămînt din regiunea Cernăuți a răsunat primul clopoţel. Vacanţa s-a finișat, se începe un alt an şcolar. Cu noi speranţe, perspective, cu un surplus de energie creatoare şi cu intenţia de a cuceri noi înălţimi. Ziua cunoştinţelor uneşte generaţii, pentru că niciodată nu ne oprim ca să nu învăţăm. Unii păşesc pentru prima dată pragul școlilor, alţii vin să-şi continue drumul cunoştinţelor. Ziua cunoștinței – primele sunete de școală și emoții, o mare de flori și fundiții albe, și, desigur, tradiționalele primele lecții, în acest an, pe tema “Ucraina – o singură țară”.
Careuri solemne dedicat primului sunet au fost un nou început pentru întrege publice din diferite instituții de învățământ, o lecţie plină de urări de succes din partea oaspeţilor de onoare, părinți, profesori…
Pentru unii acest 1septembrie poate fi cu totul o nouă experienţă, aceştia au şi emoţii mai mari: da oare cum va fi la şcoală, da oare cu cine voi sta în bancă, da cum arată invăţătoarea….
Totuşi pentru fiecare în parte le spunem Felicitări şi succese în noul an…
Un nou început cu noi puteri
Un nou început spre noi realizări
Un nou început plin de emoţii şi bucurii
Căci e un nou început cu noi întrevederi …
Nu ştim cît de mult au fost aşteptate orele… dar cel puţin colegii de clasă, prietenii care nu au fost văzuţi de o vară întreagă sunt aşteptaţi cu dor…
Dumnezeu să fie cu voi cu fiecare, binecuvîntarea Sa, protecţia şi paza Sa să vă călăuzească zilnic… Dumnezeu să vă dea mereu noi şi noi puteri şi încurajarea Lui să fie în inima voastră… fiţi un exemplu pentru ceilalţi, un bun exemplu demn de urmat şi rasplata vă va fi mare ….
Scridb filter
 În perioada 28-31 august o delegaţie a Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României a întreprins o vizită de lucru în regiunea Cernăuţi. Delegaţia condusă de senatorul Marcel Bujor, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, a vizitat Ţinutul Herţa, raionul Storojineţ, a avut întâlniri cu conducerea regiunii şi a participat la manifestările dedicate Zilei Limbii Române la Cernăuţi. În prima zi de vizită membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României au făcut o donaţie de carte românească şi de calculatoare. Parlamentarii români au avut întâlniri cu guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, preşedintele Consiliului Regional, Mihail Gainiceru, dar şi primarul oraşului Cernăuţi, Oleksii Kaspruk. Delegaţia a vizitat punctul de trecere Deakivţi-Racovăţ, care va fi deschis în cel mai scurt timp, biblioteca raională Herţa, redacţia gazetei raionale româneşti „Gazeta de Herţa”, documentându-se despre viaţa comunităţii româneşti din zonă. Delegaţiei Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României s-a aflat într-o vizită şi în raionul Storojineţ, unde a avut ocazia să afle îndeaproape care este situaţia social-economică şi culturală din satele locuite compact de etnicii români.
La 31 august, delegaţia românească a participat la Ziua Limbii Române din Cernăuţi, depunând flori la monumentul poetului național „Mihai Eminescu”, împreună cu liderii de asociaţii culturale româneşti din regiune.
Scridb filter
Poezia – o rază divină a destinului care învăluie fiinţa cu dulcele sfînt ce coboară din imensităţile sufleteşti, iar aripile gîndului se avîntă spre raza luminoasă a stelei de aur. Acea stea de aur este talentul unei personalităţi deosebite, a unui talent autentic, purificat în umbra dorului strămoşesc, afirmat în zîmbetul şi raza copilăriei. Astfel ne apare la izvorul dorului o fiinţă curată ca o lacrimă, bună ca pînea cea caldă şi simplă ca răsăritul soarelui – Zinaida SMOCHINĂ-ROTARU.
Dumneaei adună în jurul său copii dornici de poezie şi frumosul meleag al copilăriei. Inocenţa şi seninătatea creaţiei sale a luminat atîtea feţe de copii şi de maturi prin frumuseţea şi muzicalitatea neîntrecută a versurilor scrise.
Citindu-i versurile, toţi devenim copii, poposim pe tărîmurile neuitate ale Copilăriei. Zinaida Smochină-Rotaru este înzestrată cu harul lui Dumnezeu, ceea ce i-a dat posibilitate să se afirme cu succes în faţa copiilor, datorită scrisului său pornit din imboldurile sufleteşti sincere şi puternice. Ce poate fi mai frumos pentru dumneaei, decît să-şi vadă cititorii îndrăgostiţi de poeziile sale în aşa măsură, încît să le ştie pe dinafară, să le recite cu sufletul la gură, cu ochii strălucind de emoţie. Faptul devine şi mai semnificativ cînd în faţă se află cei mai mici şi devotaţi cititori – copiii.
A sosit ora împlinirilor… Să batem la uşa sufletului, să dăm ascultării cugetului înţelept şi să-i alinăm inima cu un buchet de crizanteme parfumate, cules din grădina toamnei îngîndurate, întrebînd-o cu dor şi drag:
Care este deviza vieţii?
De la Dumnezeu – putere, iar de la poezie – mîngîiere.
Ce crez poetic urmăriţi?
Scriu pentru copii şi de dragul copiilor.
Numiţi cinci cuvinte importante pentru dumneavoastră?
Sănătatea – că-i mai scumpă decât toate.
Bucuria – floarea vieţii.
Îndemnul inimii – conduce spre Măria sa Poezia.
Cartea – lumina ochilor.
Liniştea – continuitatea vieţii şi a creaţiei.
În ce constă sensul vieţii?
Viaţa-i darul cel mai preţios. Viaţa este pentru a urma doar fapte bune!
Care-i culoarea preferată?
Culoarea verde – simbolul învierii sufletului uman şi a naturii eterne. Această culoare îmi insuflă bucurie, linişte şi optimism.
De ce scrieţi pentru copii?
Viaţa m-a impus să scriu pentru copii şi despre copii. Aceste poezii izvorăsc din amarul şi durerea amintirilor.
Anotimpul îndrăgit?
Primăvara! Anotimpul cînd am văzut lumina zilei!
Locul poeziei în viaţă?
Poezia ocupă locul de frunte, fiindcă pentru mine poezia înseamnă viaţă!
Continuaţi gîndul: copilăria este…
Copilăria este de neuitat!
Cum apar poeziile?
Poeziile mele apar din idei şi imagini culese din viaţa cotidiană.
Cu ce floare vă asemănaţi?
Îmi plac crizantemele. Întocmai aşa cum crizantema înfloreşte toamna, aşa şi eu la vîrsta de 45 de ani am început toamna să scriu…
Îmi place această floare, căci este rezistentă la ploi, vînturi, îndură primele geruri, este acoperită cu zăpadă, dar nu cedează greutăţilor, ne bucură cu petalele sale-felinare şi cu toate acestea – zîmbeşte; suferind zîmbeşte şi zîmbind continuă viaţa şi învinge greutăţile.
Cînd vă apare zîmbetul?
Atunci cînd apar poeziile pline de haz şi voie bună. Aşa, de pildă, ca „Căldarea” şi „Hăulici”.
Ce vă poate stîrni lacrimile?
Amintirile despre copiii mei…
Simţiţi nostalgia?
Doar după scris.
Cînd aţi scris prima poezie?
În toamna anului 1987, izvorîtă din durerea sufletului de mamă…
Aveţi poezii îndrăgite?
„Salcia bătrînă”, „Jelui-m-aş şi n-am cui”, „Cine e bătut de soartă”.
Cui dedicaţi poeziile?
Copiilor. Soţului.
Cînd apare inspiraţia?
Seara.
Ce preţuiţi în viaţă mai mult?
Sănătatea, familia, omenia.
Aveţi prieteni adevăraţi?
Cartea. Ziarul.
Zinaida SLANINA,profesoară la liceul raional din Noua Suliţă
Відеорепортаж
Scridb filter
|
Сайт функціонує за фінансового сприяння Програми підтримки національно-культурних товариств, етнічних громад Чернівецької області та української діаспори.
|
