БУКОВИНА

Dragi locuitori ai ţinutului !

Moldovenii, oriunde s-ar afla, aşteaptă cu nerăbdare sosirea primăverii, pentru a întâlni cu demnitate şi în manieră tradiţională sărbătoare noastră naţională – „Mărţişor”.

Anul acesta, aşteptările întru sosirea primăverii au fost eclipsate de evenimentele tragice din ţară. Conducerea statului a ajuns dincolo de orice norme acceptabile în lumea civilizată. Rezistenţa politică a dus la pierderi mari de vieţi omeneşti .
În această situaţie, nu avem dreptul moral de să sărbătorim cu mult fast sărbătoarea „Mărţişor”. Bunăoară, considerăm că este mai corect să ne limităm întru a întîlni sărbătoarea primăverii „Mărţişorul” în cercul familiei sau cu prietenii, pentru a nu pierd, ci a continua tradiţiile naţionale.
Punînd un mărţişor la piept fiecare dintre noi ne vom aminti de victimele nevinovate şi îi vom onora pe cei căzuţi cu un minut de reculegere .
Vă mulţumim pentru înţelegere .

“Cînd există loc în inimă, există şi în casă”, glăsuieşte proverbul popular. Eu aş inversa acest proverb şi aş zice că dacă există loc în casă, atunci şi în inimă se va găsi un mic spaţiu pentru oaspetele drag, venit din depărtare, dar şi cu daruri alese. Această trăsătură cu adevărat este caracteristică bucovinenilor, care pentru a cîta oară l-au primit cu ospitalitate pe cîntăreţul moldovean, Artistul poporului în RSS Moldovenească Ion Suruceanu. Este un musafir frecvent al ţinuturilor noastre, reuşind de fiecare dată, cînd vine la Cerăuţi să sfinţească locul.
Iată că şi săptămîna trecută, interpretul modovean a sosit la Cernăuţi cu un concert pentru publicul, care i-a devenit deja admirator devotat. A adus cu sine o dispoziţie de veselie şi voie bună, aşa precum numai la moldoveni întîlnim. Iar cîntecul a fost darul pe care l-a închinat cu dedicaţii cordiale melomanilor adunaţi în sală. Nu ştiu dacă a fost o evoluare pregătită special pentru Cernăuţi, dar spectatorii s-au simţit minunat la concertul numit deosebit, cîntăreţul reuşind să cucerească toate inimile, ce se zbăteau în ritm cu muzica şi vocea-i fermecată. Читати далі: O CLIPĂ DE RĂGAZ ALĂTURI DE ION SURUCEANU

Despre măsurile referitoare la păstrarea armoniei între naţionalităţi, înţelegerea şi soluţionarea problemelor culturale ale minorităţilor naţionale din ţinut s-a discutat recent, la conferinţa de presă de selector a şefului direcţiei cultură a Administraţiei de stat din Cernăuţi Ivan Petruseac.
Potrivit spuselor dumnealui, în regiunea Cernăuţi au fost create condiţii favorabile pentru dezvoltarea uniformă şi participarea activă în viaţa social-culturală, spiritual-culturală a reprezentanţilor tuturor naţionalităţilor, ce locuiesc pe teritoriul Bucovinei.
„Pe teritoriul regiunii locuiesc reprezentanţi ai aproape 80 de naţionalităţi, cei mai numeroşi fiind ucrainenii, românii, moldovenii, ruşii, evreii, polonezii şi germanii. În ţinutul nostru, pentru renaşterea, păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor naţionale, a limbilor şi obiceiurilor, funcţionează cu succes 22 de societăţi naţional-culturale. La iniţiativa lor, în comun cu instituţile de stat, se înfiinţează muzee, se organizează expoziţii, se desfăşoară sărbători naţionale, festivaluri, serate literare etc”, – a accentuat Ivan Petruseac.
Dumnealui a specificat că în regiunea cernăuţi se numără 459 colective de amatori ai scenei ale comunităţilor naţionale: 325 – romîneşti, 112 – moldoveneşti, 17 – poloneze, 2 – evreieşti, 3 – ruseşti. Pentru nivelul profesional înalt şi măiestrie 23 colective de amatori au primit titlurile de „popular” şi „exemplar”. Читати далі: În regiunea Cernăuţi au fost create condiţii favorabile pentru dezvoltarea uniformă a reprezentanţilor tuturor naţionalităţilor, ce locuiesc în Bucovina

extragem zilnic „zăcăminte” de frumoase tradiţii şi obiceiuri, datini străvechi la zile speciale de sărbătoare, cântece şi dansuri, zicători şi proverbe, strigături şi poezii, dar şi multe alte valori culturale. Poporul nostru dintotdeauna a fost unul bogat, şi aici să nu se înţeleagă neapărat bogăţia materială, ci acea spirituală, căreia astăzi încercăm să-i redăm actualitate. Oare cine nu ştie de cum se petreceau pe vremuri tinerii, cum se adunau la hore şi se încingeau în dansuri zeloase pînă hăt spre răsăritul soarelui. Cine n-a auzit de şezătorile din sat? Şi aici tineretul era nelipsit. Ba, chiar pentru ei se făceau acestea, avînd ca scop primar instruirea prin muncă. Pe muncă se punea accentul foarte mult pe când bunicii noştri erau în floarea vîrstei. Tânărul, care se gândea la însurătoare sau tînăra ce visa la măritiş, trebuiau să fie în primul rând harnici. Şi atunci într-o simplă şezătoare, toate erau gândite în aşa fel, încât participanţii să înveţe din cele ale cusutului, ţesutului, toarcerii, brodatului etc., dar să ochiască şi câte un suflet drag pentru a întemeia o familie. Iată deci, filozofia celor de-o seamă cu bunicii noştri nu era una simplă. Nu mai zic că tot la acele adunări de seară se cânta ca la nunţile satului. Читати далі: DIN IZVORUL POPORULUI

Gaaga, 20 august 2013 – Astrid Tors, care de curînd a fost numită Comisarul suprem al OSCE în chestiunile minorităţlor naţionale, a început să-şi îndeplinească mandatul său de trei ani la Gaaga.
Doamna Tors este membra Parlamentului Finlandei din anul 2004. De asemenea, dumneaei a ocupat postul de Ministru în chestiunile migraţiei şi chestiunilor europene şi a fost membra Parlamentului European. Ea a fost numită în postul de Comisar suprem în chestiunile minorităţilor naţionale în urma deciziei consensuale a tuturor 57 de ţări-participante la OSCE.
Începîndu-şi activitatea, doamna Tors a afirmat: „Pentru mine e o onoare să continui misiunea importantă, a predecesorilor mei. Instituirea Comisarului superior reprezintă o valoarea pentru statele-participante la OSCE, şi aş vrea să continui acest lucru în colaborare strînsă cu toate ţările-participante”.